„Pe repede Inainte…”

           ..

           …Este o expresie pe care o folosim doar în televiziune – si pe care personal sper sa o folosesc înca vreo câtiva ani, mai ales ca, in urma câstigarii unei actiuni în Justitie, m-am întors la locul meu de munca si la vocatia mea: educator prin mass-media, daca vreti, tele-radio-profesor. Ca tele-radio-profesor va scriu acum, dupa ce am facut un „tur de orizont” prin ultimele numere din revistele Science et Vie si Discovery, prin emisiunile de pe Discovery si La 5, sau ale posturilor de radio BBC si Radio France International – mass media importante unde (atentie!) stiintei si tehnologiilor lor li se acorda prioritate în buletinele de stiri, documentare si reportaje, considerate fiind ca principalele motoare ale schimbarii permanente si repede a societatii umane. Spicuiesc pentru dumneavoastra, de ici de colo, întâmplari pe care, cred eu, trebuie sa le stie „România profunda” (sintagma apartine academicianului Eugen Simion), pentru a se afla în pas cu vremea.
           1. Aflati ca alaturi de sistemul GPS de sateliti americani (28 de „masinarii” militare pe cer, dintre care 24 sunt functionale) si cel rusesc (GLONASS, 12 sateliti – militari, fireste – 7 operationali), telecomunicationistii Europei au hotarât sa-si creeze propria lor retea de sputnici pe cer. Se va numi Galileo, va numara 30 de sateliti telecomunicationisti ce vor fi instalati pe orbite geostationare, între 2000 si 2008, derularea întregului proiect va costa în jur de 3,3 miliarde euro (cam 3 miliarde de dolari) si va fi în sarcina Agentiei Spatiale Europene si, bineînteles, a mai multor subcontractori privati, interesati de beneficiul urias (apreciat la peste 60 miliarde euro, prin 2020!), ca si de ajutorul solid pe care noua retea o va da Internet-ului. Plus crearea a peste 140000 de locuri de munca pentru tehnicieni de înalta clasa, ceea ce, în secolul somajului – cum se profileaza acum veacul XXI – nu-i de ici de colo.
           2. Înfieratul Concorde – mereu blamat de americani pentru zgomotul motoarelor sale, consum de combustibil, tehnologiile de la bord învechite etc., de fapt din pura gelozie pe inginerii aeronauti europeni – va avea un urmas… american, un „Sonic Cruiser” (adica nava zburând în apropierea zidului sonic) de 300 pasageri, capabil sa-i duca pâna la 16600 km de casa, la o altitudine de 13000 m, deci într-un zbor cum nu se poate mai linistit. Data aparitiei pe cer a „Concorde”-ului american: anul 2006. Adica concomitent cu aparitia unui alt urias, Airbus A 380, capabil sa ia la bord 600 de pasageri (!), deci populatia unui sat – adica o noua sfidare, aruncata americanilor de inginerii aeronauti de pe Vechiul Continent.
           3. În (aproape) aceeasi ordine de idei, NASA pregateste testarea, peste doar câteva luni de zile, a unui „jet” de constructie speciala, pe nume „Hyper-x”, cu un motor de tip „scramjet” – care inspira aer, îl comprima, adauga combustibil, îl aprinde, îl expulzeaza cu un randament uimitor – Hyper-x va atinge… de 25 de ori viteza sunetului (343 m/sec, adica 1234,8 km/h, ceea ce înseamna, în limbaj aeronautic Mach1) si va echipa navete spatiale ale anilor 2025, cele cu care se va face aprovizionarea statiilor spatiale din jurul Pamântului.
           4. Tot motor, dar… biologic, poate primul de acest fel în lume. Este vorba de fapt, de un robot, creatorul sau – inginerul american Stuart Wilkinsan, din Florida, l-a botezat Chew Chew, si are drept combustibil… o colonie de bacterii. Exact, ati citit bine, bacterii, caci Chew Chew, desi are forma de tren, este, la urma urmei, un fel de stomac, încarcat cu Escherichia Coli, care metabolizeaza zahar si elibereaza electroni, deci produc curent electric. „Trenul” are si un… esofag, care împiedica patrunderea oxigenului în stomac deci în camera de ardere, pentru a nu distruge fluxul de electroni. Deocamdata, Chew, Chew este foarte lenes, mesteca trei cubulete de zahar timp de 18 ore, pentru a circula doar 15 minute – dar constituie demonstratia, crede ca „gastrorobotii” vor circula, într-o zi, pe aleile oricarei ferme, ingurgitând resturi vegetale si animale, un fel de gunoieri eficienti si pragmatici.
           5. O gigantica „gaura neagra” a fost descoperita, zilele trecute, în inima unei galaxii din Constelatia Centaur A. Amy Barker si colegii ei de la Institutul Astronomic al Universitatii din Hawaii, descoperitori ai acestei „black hole”, cred ca asemenea obiecte celeste – cu „viata” cuprinzând între 1 si 2 miliarde de ani – constituie o populatie, o fauna cereasca mult mai numeroasa decât se credea pâna acum.
          
           Atât, în aceasta anatomie a secundei, pe repede înainte…