PAMÂNTUL, O FIINTA VULNERABILA
Bomba nucleara care a explodat în Siberia
La aproape o suta de ani, Siberia este din nou lovita de un meteorit, daca se considera ca un meteorit a fost cel care a lovit zona Tunguska, în anul 1908, o întâmplare reala, cauzele ei ramânând în continuare controversate. În urma cu aproape un an, în septembrie trecut, un meteorit gigantic a cazut în regiunea Irkutk din Siberia, afectând o suprafata de 100 km patrati, efectele asupra mediului fiind echivalente cu cele ale exploziei nucleare de la Hirosima.
PAMÂNTUL, O FIINTA VULNERABILA
Bomba nucleara care a explodat în Siberia
La aproape o suta de ani, Siberia este din nou lovita de un meteorit, daca se considera ca un meteorit a fost cel care a lovit zona Tunguska, în anul 1908, o întâmplare reala, cauzele ei ramânând în continuare controversate. În urma cu aproape un an, în septembrie trecut, un meteorit gigantic a cazut în regiunea Irkutk din Siberia, afectând o suprafata de 100 km patrati, efectele asupra mediului fiind echivalente cu cele ale exploziei nucleare de la Hirosima. De-abia dupa sase luni, o expeditie stiintifica s-a deplasat la locul impactului, într-o regiune semi-muntoasa acoperita de paduri dese, foarte izolata, undeva în zona Vitimsk, la nord-est de Irkutk si lacul Baikal. „Pe o suprafata de aproximativ 100 km patrati, arborii au fost rasi într-o maniera care este specifica efectului de suflu foarte puternic” a declarat Vadim Cernobrov, seful expeditiei, în cadrul unei conferinte de presa recenta. „Explozia meteoritului, care s-a dezintegrat înainte de a atinge solul, a produs, dupa observatiile noastre, 20 de cratere în sol al caror diametru atinge 20 de metri”. Arborii au fost rupti de la jumatate si au ars în incendiul care a izbucnit imediat dupa explozia meteoritului. „În noaptea de 24 spre 25 septembrie, la ora 1,47, ora locala, martorii au vazut o sfera incandescenta care lasa în urma o coada lunga si care cobora pe o traiectorie oblica (vezi foto realizata pe computer). Traiectoria meteoritului a fost observata si de un satelit-spion american. Cautatorii de aur care traiesc rupti de lume, au crezut ca a început razboiul nuclear si a venit sfârsitul lumii”, a mai spus cercetatorul rus. Dupa explozie, care a carbonizat vegetatia pe o raza de 15 kilometri, locuitorii din zona au observat, timp de doua saptamâni, fascicule luminoase care au luminat cerul exact deasupra locului impactului. Vadim Cernobrov a mai destainuit ca populatia din zona s-a plâns, doua luni dupa explozie, de dureri articulare si renale, de cresterea tensiunii arteriale. În plus, a mai spus seful echipei de cercetatori, dupa eveniment s-a constatat o crestere a radioactivitatii. „Nu putem spune cu exactitate ca a fost un meteorit, ci mai curând poate fi vorba de un corp celest de natura necunoscuta, ca si în cazul meteoritului din Tunguska”, a concluzionat cercetatorul. Despre impactul din 1908, azi se crede ca ar fi putut fi un fragment de cometa care s-a dezintegrat la altitudine, distrugând o suprafata împadurita de peste 100 km patrati. Un mateorit cu un diametru de peste 100 km, care ar lovi Pamântul, ar putea distruge viata pe întreaga planeta, spun savantii, lucru care s-ar fi putut întâmpla de mai multe ori în decursul existentei ei de peste 4 miliarde de ani.
Vulcanii pot sufoca Terra
Mantaua terestra ascunde un imens rezervor de carbon care ar putea scapa în atmosfera în timpul unor eruptii vulcanice si ar putea distruge o mare parte din viata de pe Pamânt. Aceasta este concluzia unei echipe de cercetatori germani aparute în numarul de saptamâna trecuta al revistei britanice Nature. Mantaua terestra, compusa din roci încinse, este situata sub crusta terestra, la o adâncime cuprinsa între 10 si 2.900 km. Aici se afla o cantitate de carbon gigantica în comparatie cu cea stocata în atmosfera, sol si oceane, este de parere Hans Keppler de la Universitatea din Tubingen. Scapari în atmosfera din acest rezervor gigant, mai ales sub forma gazului carbonic (CO2), ar provoca un gigantic efect de sera si o încalzire necontrolata a planetei. Pentru a determina probabilitatea unei asemenea catastrofe, este imposibila prelevarea rocilor din mantaua terestra. De aceea, Keppler, împreuna cu colegii lui, a recreat în laborator conditiile de presiune (3,5 gigapascali) si de temperatura (în jur de 1.200 grade Celsius) din mantaua terestra pentru a-si proba ipoteza. Trecând peste amanuntele tehnice, ramâne de subliniat ca, dupa teoria cercetatorilor germani, cantitati enorme de CO2 scapate din manta în atmosfera prin crapaturile scoartei terestre, aici sunt inclusi si vulcanii, au dus la disparitia speciilor pe Pamânt. Fenomene de acest gen, când pe planeta s-a schimbat brusc concentratia de CO2, s-au produs în mai multe epoci ale Terrei. Astfel, în urma cu 245 milioane de ani, 96 la suta din speciile care traiau în oceane si mai bine de trei sferturi din cele vertebrate care traiau pe sol au disparut. Mai aproape de noi, la sfârsitul triasicului, în urma cu 208 milioane de ani, jumatate din speciile de pe glob au disparut brusc, fara ca nimeni sa aiba, deocamdata, o explicatie convingatoare. Noroc ca de atunci e mai liniste, daca excludem disparitia dinozaurilor, contorizata în urma cu 65 milioane de ani, despre care nimeni nu stie cu exactitate de ce au disparut. Ramân doar ipotezele…
luni, 20 aprilie 2026
luni, 20 aprilie 2026
Comentarii