• Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
magazin
Abonamente
Nici un rezultat
Toate rezultatele
luni, 6 aprilie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele
luni, 6 aprilie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele

Prima pagină » Secrete ale lumii vegetale

Secrete ale lumii vegetale

28 martie 2002
in Glob
A A

          Simturi ale plantelor
          
          Germinarea, cresterea si inflorirea plantelor intr-un mod optim si la timpul potrivit se datoreaza faptului ca ele au sensibilitati deosebite, apropiate de cele ale regnului animal si strâns legate de conditiile de mediu. O lunga perioada (legata mai ales de descoperirile din genetica), simturile aparte ale lumii vegetale au constituit secrete inexpugnabile.

          Simturi ale plantelor
          
          Germinarea, cresterea si inflorirea plantelor intr-un mod optim si la timpul potrivit se datoreaza faptului ca ele au sensibilitati deosebite, apropiate de cele ale regnului animal si strâns legate de conditiile de mediu. O lunga perioada (legata mai ales de descoperirile din genetica), simturile aparte ale lumii vegetale au constituit secrete inexpugnabile. Treptat, enigmele fragilelor vietati care ne incânta incepând cu primele zile de primavara sunt deconspirate. Stresul, o rana, o maladie pun in miscare un sistem de autoaparare in care nu este nevoie de sânge sau de celule nervoase pentru a transmite semnalele in intreaga fiinta vegetala.
          
          Atingerea
          
          Toate plantele sunt iritate atunci când sunt atinse (chiar cu dragoste, in pofida a ceea ce se credea pâna acum). Unele specii au reactii aproape instantanee – cum sunt cele carnivore, precum Mimosa pudica, a caror capcana are miscari fulgeratoare. Insa, cea mai mare parte a celor aproximativ 240 de mii de specii de plante cu flori au o reactie lenta si uneori limitata, ca si cum ar trai in alte dimensiuni spatio-temporale decât cele ale omului. De exemplu briona, o planta agatatoare din familia cucurbitaceelor, isi reduce lungimea tulpinei la 48 de ore dupa atingere, isi mareste diametrul si devine mai rigida. Un alt tip de raspuns la agresiunea prin atingere este cel a arborilor asaltati de ploaie si vânt: acestia incep sa se dezvolte asimetric.
          Explicatia acestor raspunsuri consta in modificarea incarcarii electrice a membranelor celulare vegetale, oarecum asemanatoare neuronilor umani. A fost descoperit un grup de „gene ale atingerii”, care comanda formarea unor proteine si a unor antioxidanti care rigidizeaza peretii celulari. La legume, de exemplu, exista o formatiune speciala a petiolului numita pulvinus. Gratie activitatii acestuia, frunzele pot reveni la pozitia initiala (modificata de vânt sau stropii de ploaie) dupa o durata bine determinata. La agresiuni repetate, acest mecanism oboseste si planta cedeaza…
          
          Vederea
          
          Si la plante, vederea permite orientarea in timp si spatiu. Pigmentii lor fotoreceptori sunt sensibili atât la „cantitatea” de lumina, cât si la calitatea ei. Astfel, fitocromii reactioneaza la lumina rosie, criptocromii la cea albastra si ultravioleta. Cele mai multe plante „vad” lumina rosie predominanta ziua, când metabolismul lor actioneaza cu randament maxim. Când sunt umbrite, reactiile fitocromilor sunt incetinite. In acest sens, unele plante agricole si industriale au fost modificate genetic pentru a se dezvolta normal si in perioadele zilelor neinsorite.
          Criptocromii sunt responsabili, printre altele, de deschiderea stomatelor – acei pori prin care se fac schimburile gazoase din cadrul fotosintezei. Datorita mecanismului lor numit „fototropism pozitiv” (descoperit de Darwin in 1880), observam cum plantele de apartament se apleaca spre lumina, iar frunzele tind sa se orienteze perpendicular pe razele incidente ale acesteia. De altfel, sensibilitatea la lumina albastra a fost descoperita de curând si la drosofila, si la cobai, si la om. Se pare ca acesti criptocromi reprezinta niste mediatori universali ai orologiului intern al unor functii biologice variabile pe o perioada de 24 de ore (ritmul circadian). Exploatarea acestei proprietati conduce la cresteri mai rapide intr-un timp mai scurt.
          
          Frigul si caldura
          
          Se pare ca mugurii au nevoie de frigul iernii pentru „a le creste apetitul” de dezvoltare la inceputul primaverii! Aceasta este concluzia studiilor facute in sere speciale, unde s-a constatat o sensibilitate a metabolismului mergând pâna la o cincime de grad Celsius pentru deschiderea sau inchiderea petalelor. La plantele adaptate regiunilor secetoase, un anumit fragment genetic protejeaza celulele comandând o proteina speciala numita „socul arsitei” si care contrabalanseaza efectul toxic al temperaturilor de peste 40 de grade Celsius.
          
          Gustul si razboiul chimic
          
          Desi radacinile sunt condamnate sa traiasca in sol, in absenta luminii, ele dezvolta mai multe genuri de arme de protectie ale intregii plante. Unele ramificatii sunt menite sa detecteze (simta) nitratii atât de folositori. Dar arsenalul chimic „de urgenta” actioneaza impotriva agresiunii omizilor si insectelor daunatoare prin semnale transmise dinspre partea vatamata (fizic si chimic) spre zonele inca sanatoase. Multe plante secreta substante „indigeste” si chiar otravitoare pentru atacatori, altele secreta compusi care atrag insectele care ucid omizile; rasinoasele se apara producând rasina sau alti compusi repulsivi. In total, se pot dezvolta peste o mie de compusi de autoaparare. Este un tip aparte de SOS vegetal, menit sa dezguste pradatorii si/sau sa cheme in ajutor vietati care le pot apara integritatea.
          
          Mirosul care trage alarma
          
          Si plantele, si arborii comunica pentru a se avertiza reciproc asupra unor primejdii. Mesagerii sunt moleculele de etilena, un gaz foarte volatil care este emis de partile vatamate spre vecini. Etilena activeaza formarea unor compusi de tipul taninilor, ligninei si chiar a metil-salicilatului (derivat al materiei prime din care este facuta aspirina). Unele plante chiar se ajuta intre ele prin intermediul radacinilor, transmitându-si substante nutritive si de autoaparare.
          
          Muzica si zgomotul
          
          Multi melomani sunt convinsi ca ajuta plantele printr-un anumit gen de muzica. Dar specialistii au dubii in aceasta privinta, in pofida unor rezultate spectaculoase obtinute la cereale sau la unele plante de sera. Oricum, un lucru este cert: in evolutia lor, nici regnul vegetal si nici cel animal nu au avut parte de muzica, doar de anumite zgomote ale naturii. Unii cercetatori americani ai Universitatii Carolina de Nord sustin ca au avut rezultate bune cu sunete armonioase doar la mazare si ridichi… Altii afirma ca orice sunet mai puternic decât cel al vocii umane obisnuite poate dauna plantelor de apartament… O alta parte a botanistilor crede ca unele plante „recunosc” gamele minore si majore si au preferinte bine definite… Lumea incântatoare a vegetatiei stie inca sa-si ascunda misterele, constituind o provocare permanenta pentru oamenii de stiinta.
          

ShareTweet
Articolul precedent

Batrânetea nu este o infirmitate

Urmatorul Articol

Panteon crestin

Articole Similare

Glob

Palimpsestul lui Arhimede

30 martie 2026

Una dintre cele trei pagini lipsa din „Palimpsestul lui Arhimede”, un manuscris...

Glob

Riscuri de mediu în Golful Persic

23 martie 2026

Ecosistemul marin bogat si divers al Golfului Persic, din care fac parte,...

Glob

Unealta din os de elefant

16 martie 2026

Un artefact triunghiular, realizat din os de elefant si folosit pentru ascutirea...

Glob

Cât de corecte sunt sfaturile medicale oferite de AI?

9 martie 2026

Utilizarea unor programe de inteligenta artificiala (AI) pentru a gasi raspunsuri despre...

Glob

„Ucigasul” de dinozauri

2 martie 2026

Oamenii de stiinta au reconstruit cel mai complet schelet al unui crocodil...

Glob

Un meteorit cu… multa apa!

24 februarie 2026

Numeroase particule de apa sunt continute de unul dintre cei mai vechi...

Urmatorul Articol

Spinare de miel la tava

Turnedou Carpati

Jambon la cuptor

Comentarii

Articole Noi

Astazi in istorie

26 martie 1979 – Tratatul istoric de pace dintre Egipt si Israel

30 martie 2026

Semnat pe 26 martie 1979 la Washington, D.C., tratatul de pace dintre...

Citeste mai departe
Blitz

Iubiri interzise în filme

30 martie 2026

Iubirile interzise au fascinat dintotdeauna publicul, deoarece exploreaza acea dorinta profunda pentru...

Citeste mai departe
Blitz

Orasul întarit

30 martie 2026

În Cetatea Medievala a Târgu Muresului, o expozitie ce împleteste artefacte istorice...

Citeste mai departe
Consultatii fara plata

Echilibrul de fier la vârstnici

30 martie 2026

Cel mai frecvent, referitor la fierul continut de organism, este cunoscut faptul...

Citeste mai departe
Femina Club

Oja sic!

30 martie 2026

Daca anul trecut galben-unt era nuanta ojei moderne, o noua nuanta de...

Citeste mai departe
Femina Club

Supa de cus-cus

30 martie 2026

O ceapa, 1 morcov, 1 fir telina apio, 1 pastârnac mic, o...

Citeste mai departe
  • Contact
  • Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Nici un rezultat
Toate rezultatele
  • Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Acest site foloseste cookies respectand Regulamentul (UE) privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.