Sonda „Cassini” si „Huygens”-ul ei

          Este un robot de ultima generatie, a costat 1,4 miliarde dolari, are 6,5 metri lungime, cântareste mai bine de 2 tone si a ajuns, dupa un drum de 3,5 miliarde de kilometri, în „parohia” lui Saturn, uriasa planeta gazoasa, daruita de natura cu un cochet inel cosmic.
          Ce are de facut? Doua seturi de actiuni, fundamentale pentru sipetul cunoasterii.

          Este un robot de ultima generatie, a costat 1,4 miliarde dolari, are 6,5 metri lungime, cântareste mai bine de 2 tone si a ajuns, dupa un drum de 3,5 miliarde de kilometri, în „parohia” lui Saturn, uriasa planeta gazoasa, daruita de natura cu un cochet inel cosmic.
          Ce are de facut? Doua seturi de actiuni, fundamentale pentru sipetul cunoasterii. Prima – si cea mai spectaculoasa – este plonjonul pe care l-a si început deja printre partile componente ale marelui inel saturnian. Care nu-i deloc omogen, am vazut, pe Internet, fotografiile trimise acasa de cele 12 camere de luat vederi ale sondei si ele confirma ceea ce astronomii stiau, si anume ca dinspre exterior spre interior se înscriu subinelele G (slab, format din particole rare, lat de 9656 km), F (48 km), A (14613 km), E (302.557 km), diviziunea Cassini (un spatiu gol de 8000 km), B (95.572 km), C (17.494 km) si D (7548 km). Învelisul de kapton o apara pe sonda de micrometeoriti dar si de izbiturile bucatilor de gheata si a firisoarelor de praf din care sunt alcatuite subinelele. În cele 76 de rasuciri, Cassini se va apropia de Saturn, pentru a studia atmosfera de hidrogen si heliu a giganticei planete (are diamentrul de 764 ori mai mare decât cel al Pamântului), cu tot metabolismul ei buclucas (-139sC, vânturi de 1770 km/h, ploi de heliu lichid) dar în revolatiile ei se va apropia si de câteva dintre cele 31 de „luni” saturniene – a fotografiat-o deja pe mica Phoebe (220 km diametru), un pietroi celest ros de meteoriti si îi va mai întâlni, în urmatorii 4 ani, pe Papitus, Hiperion, Titan, Rhea, Dioné, Tethys, Enceladus, Mimas. Când însa va ajunge în apropiere de Titan, îsi va da arama pe fata: vine acolo în chip de cercetas, pentru ca, mai târziu, sa faca drum civilizatiilor terestre. Asta pentru ca marele satelit al lui Saturn (diametru de 5150 km, ceva mai putin decât jumatate din cel al Terrei, 12754 km) este teluric, adica alcatuit din roca, poseda, dupa câte stim, o atmosfera de metan, etan si alte materiale organice, înghetate la – 184sC – dar cine stie daca nu cumva, în viitor, terraformisti pamânteni vor inventa tehnologii care sa faca, pe Titan, ceea ce, inevitabil, vor fi facut deja pe Marte: loc pentru urmasii lui Homo sapiens?…
          Ca sa stim mai multe despre Titan, la o apropiere de satelitul saturnian, sonda „Cassini-Huygens” îl va pierde pe „Huygens”, un robot-kamikaze, în forma de OZN, cântarind 380 kg, care va decola de sub pântecele lui „Cassini”, se va prabusi, cu 19.950 km/h – observati exactitatea calculelor astronomice!), catre suprafata satelitului, va deschide doua parasute si va coborî lin, filmând si fotografiind alene peisajul…
          Asta se va întâmpla în ziua de Craciun a acestui an si va dura… numai 3 ore. Dupa care, epuizata energetic, sonda „Huygens” va atinge solul, se va lasa în voia vânturilor, va fi distrusa sau – cine stie – va ramâne, artefact arheologic, dovada pentru titanienii de peste milenii a inteligentei ingineresti a strabunilor.
          „Cassini”, oricum, va fi santinela a civilizatiei noastre pâna prin 2008, manevrând printre sateliti si inele saturniene, condus, în zbaterea sa, de motoru-i nuclear si de un computer si spionând, cu camerele sale de luat vederi si spectrometrul sau de bord în lumina vizibila si infrarosu, aceasta stranie „mahala” a Sistemului Solar, deschisa cautarii noastre.