Tehno-parcurile lumii      La Orlando, in cautarea Atlantidei  &nbsp

          Am fi tentati sa credem ca atât pentru a se afla in pas cu moda, cât si pentru a realiza economii si o siguranta mai mare in functionare, tehno-parcurile de astazi recurg cu precadere la realitatea virtuala. Dar nu este asa: socul, adevaratul soc al vizitatorului, este dat de posibilitatea de a trai cea mai „reala” realitate!
          Intr-unul dintre cele mai impunatoare tehno-parcuri din lume, cel din Orlando, poti petrece, de pilda, câteva minute in mijlocul unei tornade.

          Am fi tentati sa credem ca atât pentru a se afla in pas cu moda, cât si pentru a realiza economii si o siguranta mai mare in functionare, tehno-parcurile de astazi recurg cu precadere la realitatea virtuala. Dar nu este asa: socul, adevaratul soc al vizitatorului, este dat de posibilitatea de a trai cea mai „reala” realitate!
          Intr-unul dintre cele mai impunatoare tehno-parcuri din lume, cel din Orlando, poti petrece, de pilda, câteva minute in mijlocul unei tornade. Lovit de vânturi de peste 400 de kilometri pe ora si fiind bombardat cu peste 700 de mii de litri de apa! Tot aici se afla Seaworld, lumea marii, in care, dupa ce ai trecut pe sub o cascada de 20 de metri, te poti aventura – cu ajutorul unei unice combinatii de imersii, montagne-russe, jocuri de lumina laser si holograme – in cautarea Atlantidei.
          Oricât de spectaculoase ar fi performantele realitatii virtuale, „in interiorul ei” te aventurezi sau poti sa te joci de unul singur. Aici, in marile parcuri de distractii, totul se petrece in comun. Singuratatea nu exista! In timp ce cercetatori ilustri se muncesc sa descifreze codurile marilor scrieri ale trecutului sau cele ale „jocurilor” Naturii, tehno-parcurile se confrunta si ele cu necesitatea unor coduri, cu nimic mai simple decât acestea: codurile care permit realizarea securitatii depline a oricarui vizitator si functionarea fara probleme a acestei imense uzine care este parcul in sine. De la lucruri „simple”, cum ar fi asigurarea urcarii si coborârii rapide in si din trenuletele la bordul carora patrunzi in lumea povestilor, pâna la problemele pe care le ridica montarea unei noi atractii, sau evitarea cozilor care se formeaza, totul cere o munca fantastica si o imaginatie pe masura din partea echipelor de supertehnicieni care supravegheaza parcurile. Altfel nici nu ar fi posibile atractiile principale ale parcurilor de distractii.Senzatiile tari
          Iata un posibil traseu pâna la iesire din parcul Orlando: Dupa ce am dat mâna cu Mickey si Minnie Mouse, intovarasiti de inconfundabilul Pluto, ne indreptam spre „Twilight zone” – turnul groazei, unde „experimentam” o cadere libera cu liftul de la etajul 13. La plecarea din turn ne luam la revedere de la micuta holofantoma care ne-a intovarasit pe parcurs, apoi, daca stim unde sa intram (nu avem, evident, voie, dar ce conteaza), aruncam o scurta privire pentru a-i vedea la lucru pe medicii de roboti care tocmai consulta unul din piratii din Caraibe, o intrezarim in treacat pe Alba ca Zapada si, dupa ce ne-am incheiat si vizita subacvatica in ultimul acvaparc construit, ne imbarcam in Aquavator – un tub care se roteste permanent si care ne poarta direct din adâncimile intunecate unde tot am incercat sa gasim lumile pierdute si scufundate ale trecutului…
          * * *
          …Si asa, dupa câteva ore, sau chiar o zi intreaga, vizitatorul ajunge in parcarea unde si-a lasat masina sau il asteapta autobuzul. Calatoria inapoi in lumea reala.