Traditii

          Revigorarea naturii este asociata în mod traditional de chinezi cu anul nou si sarbatorirea acestui eveniment s-a transformat, de peste cinci secole, într-un Festival al primaverii. Manifestarile pline de optimism se desfasoara pe doua planuri, la nivelul întregii societati si la nivelul familiei.

          Revigorarea naturii este asociata în mod traditional de chinezi cu anul nou si sarbatorirea acestui eveniment s-a transformat, de peste cinci secole, într-un Festival al primaverii. Manifestarile pline de optimism se desfasoara pe doua planuri, la nivelul întregii societati si la nivelul familiei. Pregatirile încep cu o luna înainte, iar o data cu prima zi a anului nou – anul acesta este data de 22 ianuarie, anul Maimutei de Apa – debuteaza cele doua saptamâni de festivitati.
          Meticulozitatea cu care chinezii se pregatesc pentru acest eveniment este impresionanta. Pâna în cele mai mici detalii, fiecare element al vietii cotidiene – de la mâncaruri si vesminte si pâna la felul cum este aranjata casa – trebuie sa semnifice cele trei urari ale anului nou si implicit ale noii primaveri: longevitate, sanatate, fericire. Usile si tocurile ferestrelor sunt vopsite (de obicei în rosu), iar suluri de hârtie cu înscrisuri vesele împodobesc interiorul; cei ai casei au grija sa îndeparteze orice amanunt care ar putea semnifica ghinionul în noul an. Bucatele traditionale sunt cele provenind din mare – simbol al eternitatii. Din peste, alge si scoici se pregatesc delicatese sub forma de gogosele, galusti si salate, fiecare fel de mâncare reprezentând un gând bun al gospodinelor. Noaptea se joaca bine cunoscutele „jocuri de masa” de tip Mah Jongg (placute multicolore tematice la care trebuie identificate perechile). Se ofera atentii ce pot fi adapostite de plicuri rosii (felicitari obisnuite si sub forma de evantai) atât membrilor familiei, cât si vecinilor. Atunci când un vecin deschide usa, cel ce ofera darul rosteste o expresie echivalenta cu „Cele rele sa se spele!” Chinezul are, mai ales în timpul Festivalului primaverii, obsesia alungarii ranchiunii dintre oameni.
          La nivelul întregii societatii, Festivalul este dominat de simbolul atotputernic al Dragonului, indiferent de vietuitoarea careia îi apartine noul an. Traditia multimilenara spune ca primul împarat chinez ar fi fost un Dragon celest care s-a amestecat cu oamenii si care vegheaza si acum asupra modului lor de comportare. Dragonul este un semn karmic. În traditia budismului chinezesc (care a condus si la alcatuirea calendarului celor 12 necuvântatoare chemate la Buddha înainte ca acesta sa parareasca Pamântul), karma reprezinta „ecoul vietilor trecute în viata de azi”. Faptele rele trebuie platite, iar cele bune rasplatite. Pe strazi circula, într-o atmosfera de respect si speranta pentru bunatatea primului împarat, un Dragon din matase si corpuri omenesti, cât mai lungi cu putinta. În centrul Beijing-ului exista (din secolul XV) „Zidul celor 9 Dragoni”, cu o lungime de 21 de metri si o înaltime de 15 m, unde, pe 4.247 de placute de ceramica colorata, sunt reprezentati 635 de Dragoni.
          În aceasta perioada fasta, chinezii achizitioneaza – ca pe un dar cu totul special – dragoni de apa, care sunt niste sopârle aparte, specifice apelor dulci din China. Totul trebuie sa aminteasca, în perioada Festivalului, de trecutul mitologic al acestor meleaguri.