• Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
magazin
Abonamente
Nici un rezultat
Toate rezultatele
duminică, 23 august 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele
duminică, 23 august 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele

Prima pagină » Trei valuri de epidemii mortale

Trei valuri de epidemii mortale

11 iulie 2007
in Glob
A A

Ca si în cazul estimarii numarului de locuitori ai Imperiului aztec, cand am aratat ca teoriile merg de la cele maximaliste la cele minimaliste, si în cazul dezastrului demografic produs în Mexic de epidemiile de variola exista opinii care maximalizeaza efectele bolilor si opinii care le minimizeaza. Astfel, o serie de cercetatori americani din deceniul noua al secolului trecut, încearca în scrierile lor sa avanseze ideea ca variola adusa de conchistadorii spanioli, din momentul în care „Hernan Cortes „entró en esta tierra", cum scria Francisco Ceynos în 1565, nu a facut victime înainte de 1540 si foarte putine dupa acest an.

Dimpotriva, spun alti cercetatori care au luat în calcul toate însemnarile istorice si datele cuprinse in documentele vremii, în cadrul celor trei mari epidemii de variola, care au decimat populatia Mexicului din vremea Imperiului aztec, cea din 1520 a fost cea mai devastatoare. Un altfel de document, pe care pu]ini l-au luat în seama, apartine lui Munoz Camargo din provincia Tlaxcala care dateaza din 1580, desi a fost publicat de-abia în 1981.

În acest text, Munoz Camargo scrie: „Spun ca prima epidemie (cea din 1520) a fost cea mai mare, fiindca a murit multa lume si a doua (din 1545) a fost foarte mare, ca a cuprins tot pamantul si a fost si cea din 1576, care n-a fost asa de mare ca primele doua…". Asta îl face pe un cercetator ca Robert McCaan sa spuna într-un amplu studiu: „dovezile oferite de o varietate de surse scrise în spaniola Nahuatl în timpul secolului al XVI duc catre o singura concluzie: Epidemia de variola din 1520 pare sa fi fost una dintre cele mai catastrofale crize demografice ale acelui secol în bazinul Mexic".

Rata mortalitatii cauzate de variola între 1520 si 1521 a fost probabil mai mica decat cele cauzate de epidemiile din 1545-1546 si 1576-1577. Oricum, daca acceptam judecata cronicarului spaniol amintit mai sus, atunci trebuie sa admitem ca epidemia din 1520 a fost cea mai mare catastrofa demografica pentru populatia vorbitoare de Nahuatl din Mexicul central. Sa nu uitam, toate astea la o populatie care, într-un adevarat „razboi al cifrelor", numara dupa unii cercetatori 4,5 milioane oameni, în vreme ce dupa altii, era vorba de 30 milioane de suflete. Pe la jumatatea secolului al XVI-lea o serie de istorici si cronicari au început sa reflecte brutalitatea epidemiilor de variola care au lovit Mexicul.

În 1542, Toribio de Motolinia scrie despre „trei mari devastari" care au lovit in anul 1521, razboiul, mizeria si variola. La doar cativa ani dupa ce manuscrisele lui ajung în Spania (si în timp ce autorul se afla în Guatemala), a lovit marea epidemie din 1545. 30 de ani mai tarziu, o noua epidemie de variola se abate asupra populatiei Mexicului si e randul altor cronicari sa înregistreze evenimentul. Astfel, Bernardino de Sahagún, preot franciscan, in 8 noimebrie 1576 ofera un raspuns direct la întrebarea daca acea epidemie va ucide toata populatia nativa.

Sahagún scrie, facand un fel de istoric al catastrofei demografice cauzate de variola, ca atacul din 1520 a fost extrem de mortal, mult mai groaznic decat razboiul („a murit un numar infinit de oameni", dar cea mai groaznica dintre toate a fost epidemia din 1545, cand „o duhoare universala se ridica în aer" si cand „în Noua Spanie au murit aproape toti oamenii care erau în case". Numai în Tlatelolco, Sahagún afirma ca a îngropat 10.000 de oameni înainte de a se molipsi si el. În momentul în care scria, în noiembrie 1576, numarul mortilor crestea cu fiecare zi.

Dupa Sahagún, multi oameni mureau de foame, nimeni nu mai ajuta pe nimeni, nimeni nu mai oferea nici macar o cana cu apa bolnavilor si asta pentru ca spiritul caritabil disparuse. Pomar, istoric al orasului Texcoco, scrie ca epidemia din 1520 a fost „cea mai rea" si ca Texcoco, care s-a predat armatei lui Cortés fara sa opuna rezistenta, numara la acea vreme cam 15.000 de oameni, dar ca, în 1580, cand nota „relatarile" sale nu mai avea decat 600 de locuitori, în vreme ce alte orase cucerite de spanioli disparusera complet. De boli si de sabie. (Va urma)

GEORGE CUSNARENCU

ShareTweet
Articolul precedent

Sanaa – orasul zidurilor masive

Urmatorul Articol

Mancarica de fasole galbena

Articole Similare

Glob

Recoltarea strugurilor, afectata de schimbarile climatice

19 august 2026

Un studiu unic la nivel mondial, bazat pe date privind perioada recoltarii...

Glob

Stiinta dintr-o eclipsa

10 august 2026

Eclipsele totale de Soare sunt un laborator natural care a contribuit la...

Glob

Cimitirul de balene

3 august 2026

Aproape 500 de schelete, dintre care unele vechi de 5,3 milioane de...

Glob

Epava corabiei Oresund

27 iulie 2026

Scafandri arheologi indieni si danezi vor explora epava unei corabii din secolul...

Glob

Presiune asupra muzeelor

20 iulie 2026

În timp ce vizitatorii admira scheletele de animale expuse într-un muzeu de...

Glob

Polenizatorii în pericol

13 iulie 2026

Oamenii de stiinta au descoperit modificari moleculare la bondarii expusi la un...

Urmatorul Articol

Mancarica de fasole galbena

Prajitura din fructe cu crema si biscuiti

Coafuri simple

Comentarii

Articole Noi

Astazi in istorie

13 august 1920 – Începutul „miracolului de pe Vistula”

19 august 2026

Pe 13 august 1920 începea una dintre cele mai importante confruntari militare...

Citeste mai departeDetails
Blitz

Durii Hollywood-ului

19 august 2026

Hollywood-ul a creat de-a lungul timpului sute de eroi de actiune, însa...

Citeste mai departeDetails
Blitz

Festivalul Cinemascop

19 august 2026

Filmul „Orfan” al regizorului maghiar Nemes Laszlo si documentarul ceho-danez „Domnul Nimeni...

Citeste mai departeDetails
Consultatii fara plata

Avantajele autofagiei prin post intermitent

19 august 2026

În principiu, doi termeni aparent fara legatura între ei – postul alimentar...

Citeste mai departeDetails
Femina Club

Chec cu somon afumat

19 august 2026

4 oua, 250 g faina, 1 plic praf de copt, 200 g...

Citeste mai departeDetails
Horoscop

Horoscopul saptamanii: 17-23 august 2026

19 august 2026

BERBEC 21.03-20.04: Saptamâna aceasta veti explora oportunitatile de a crea arta. Veti...

Citeste mai departeDetails
  • Contact
  • Abonamente

Copyright © 1999 - 2026 Revista Magazin

Nici un rezultat
Toate rezultatele
  • Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
Abonamente

Copyright © 1999 - 2026 Revista Magazin

Acest site foloseste cookies respectand Regulamentul (UE) privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.