• Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
magazin
Abonamente
Nici un rezultat
Toate rezultatele
marți, 14 aprilie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele
marți, 14 aprilie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele

Prima pagină » Trei valuri de epidemii mortale

Trei valuri de epidemii mortale

11 iulie 2007
in Glob
A A

Ca si în cazul estimarii numarului de locuitori ai Imperiului aztec, cand am aratat ca teoriile merg de la cele maximaliste la cele minimaliste, si în cazul dezastrului demografic produs în Mexic de epidemiile de variola exista opinii care maximalizeaza efectele bolilor si opinii care le minimizeaza. Astfel, o serie de cercetatori americani din deceniul noua al secolului trecut, încearca în scrierile lor sa avanseze ideea ca variola adusa de conchistadorii spanioli, din momentul în care „Hernan Cortes „entró en esta tierra", cum scria Francisco Ceynos în 1565, nu a facut victime înainte de 1540 si foarte putine dupa acest an.

Dimpotriva, spun alti cercetatori care au luat în calcul toate însemnarile istorice si datele cuprinse in documentele vremii, în cadrul celor trei mari epidemii de variola, care au decimat populatia Mexicului din vremea Imperiului aztec, cea din 1520 a fost cea mai devastatoare. Un altfel de document, pe care pu]ini l-au luat în seama, apartine lui Munoz Camargo din provincia Tlaxcala care dateaza din 1580, desi a fost publicat de-abia în 1981.

În acest text, Munoz Camargo scrie: „Spun ca prima epidemie (cea din 1520) a fost cea mai mare, fiindca a murit multa lume si a doua (din 1545) a fost foarte mare, ca a cuprins tot pamantul si a fost si cea din 1576, care n-a fost asa de mare ca primele doua…". Asta îl face pe un cercetator ca Robert McCaan sa spuna într-un amplu studiu: „dovezile oferite de o varietate de surse scrise în spaniola Nahuatl în timpul secolului al XVI duc catre o singura concluzie: Epidemia de variola din 1520 pare sa fi fost una dintre cele mai catastrofale crize demografice ale acelui secol în bazinul Mexic".

Rata mortalitatii cauzate de variola între 1520 si 1521 a fost probabil mai mica decat cele cauzate de epidemiile din 1545-1546 si 1576-1577. Oricum, daca acceptam judecata cronicarului spaniol amintit mai sus, atunci trebuie sa admitem ca epidemia din 1520 a fost cea mai mare catastrofa demografica pentru populatia vorbitoare de Nahuatl din Mexicul central. Sa nu uitam, toate astea la o populatie care, într-un adevarat „razboi al cifrelor", numara dupa unii cercetatori 4,5 milioane oameni, în vreme ce dupa altii, era vorba de 30 milioane de suflete. Pe la jumatatea secolului al XVI-lea o serie de istorici si cronicari au început sa reflecte brutalitatea epidemiilor de variola care au lovit Mexicul.

În 1542, Toribio de Motolinia scrie despre „trei mari devastari" care au lovit in anul 1521, razboiul, mizeria si variola. La doar cativa ani dupa ce manuscrisele lui ajung în Spania (si în timp ce autorul se afla în Guatemala), a lovit marea epidemie din 1545. 30 de ani mai tarziu, o noua epidemie de variola se abate asupra populatiei Mexicului si e randul altor cronicari sa înregistreze evenimentul. Astfel, Bernardino de Sahagún, preot franciscan, in 8 noimebrie 1576 ofera un raspuns direct la întrebarea daca acea epidemie va ucide toata populatia nativa.

Sahagún scrie, facand un fel de istoric al catastrofei demografice cauzate de variola, ca atacul din 1520 a fost extrem de mortal, mult mai groaznic decat razboiul („a murit un numar infinit de oameni", dar cea mai groaznica dintre toate a fost epidemia din 1545, cand „o duhoare universala se ridica în aer" si cand „în Noua Spanie au murit aproape toti oamenii care erau în case". Numai în Tlatelolco, Sahagún afirma ca a îngropat 10.000 de oameni înainte de a se molipsi si el. În momentul în care scria, în noiembrie 1576, numarul mortilor crestea cu fiecare zi.

Dupa Sahagún, multi oameni mureau de foame, nimeni nu mai ajuta pe nimeni, nimeni nu mai oferea nici macar o cana cu apa bolnavilor si asta pentru ca spiritul caritabil disparuse. Pomar, istoric al orasului Texcoco, scrie ca epidemia din 1520 a fost „cea mai rea" si ca Texcoco, care s-a predat armatei lui Cortés fara sa opuna rezistenta, numara la acea vreme cam 15.000 de oameni, dar ca, în 1580, cand nota „relatarile" sale nu mai avea decat 600 de locuitori, în vreme ce alte orase cucerite de spanioli disparusera complet. De boli si de sabie. (Va urma)

GEORGE CUSNARENCU

ShareTweet
Articolul precedent

Sanaa – orasul zidurilor masive

Urmatorul Articol

Mancarica de fasole galbena

Articole Similare

Glob

Record pentru Artemis 2

14 aprilie 2026

Cei patru astronauti ai misiunii Artemis 2 au doborât recordul de distanta...

Glob

Alimentele viitorului

14 aprilie 2026

Foie-gras cultivat în laborator, insecte comestibile si ciocolata imprimata 3D se numara...

Glob

Palimpsestul lui Arhimede

30 martie 2026

Una dintre cele trei pagini lipsa din „Palimpsestul lui Arhimede”, un manuscris...

Glob

Riscuri de mediu în Golful Persic

23 martie 2026

Ecosistemul marin bogat si divers al Golfului Persic, din care fac parte,...

Glob

Unealta din os de elefant

16 martie 2026

Un artefact triunghiular, realizat din os de elefant si folosit pentru ascutirea...

Glob

Cât de corecte sunt sfaturile medicale oferite de AI?

9 martie 2026

Utilizarea unor programe de inteligenta artificiala (AI) pentru a gasi raspunsuri despre...

Urmatorul Articol

Mancarica de fasole galbena

Prajitura din fructe cu crema si biscuiti

Coafuri simple

Comentarii

Articole Noi

Astazi in istorie

9 aprilie 1241 – Batalia de la Legnica

14 aprilie 2026

Pe 9 aprilie 1241, câmpiile din apropierea orasului Legnica au fost martorele...

Citeste mai departe
Blitz

„O lupta dupa alta”, un thriller de Oscar

14 aprilie 2026

Regizat de Paul Thomas Anderson si avându-l în rolul principal pe Leonardo...

Citeste mai departe
Blitz

Bucate pascale la cuptor

14 aprilie 2026

Cuptorul traditional din incinta Muzeului Satului din Baia Mare va fi pus...

Citeste mai departe
Consultatii fara plata

Ulei de peste sau Omega-3?

14 aprilie 2026

Uleiul de peste nu este similar cu omega-3. Primul este o sursa...

Citeste mai departe
Femina Club

Riduri estompate

14 aprilie 2026

– Pentru a beneficia de o uimitoare întinerire a pielii avem la...

Citeste mai departe
Femina Club

Coaste de miel la cuptor

14 aprilie 2026

2 coaste de miel, o ceapa rosie, vin rosu, 2 foi de...

Citeste mai departe
  • Contact
  • Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Nici un rezultat
Toate rezultatele
  • Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Acest site foloseste cookies respectand Regulamentul (UE) privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.