Arheologii au dezgropat ramasitele unui teatru acoperit, ale unei piete si ale unui port fluvial în situl unui oras roman situat în centrul Italiei, descoperiri care contesta ipotezele privind declinul Imperiului Roman.
Studiul, condus de Universitatea Cambridge, sugereaza ca Interamna Lirenas era un oras înfloritor, al carui declin a început cu circa 300 de ani mai târziu decât s-a crezut initial.
Analiza obiectelor din ceramica excavate în sit, care este înconjurat în prezent de culturi agricole, a indicat ca acest oras din sudul orasului Lazio a început sa regreseze abia în ultima parte a secolului al III-lea d. Hr. În perioada de apogeu, asezarea oferea adapost pentru circa 2.000 de persoane, potrivit studiului.
„Am început cu un sit atât de lipsit de perspectiva, încât nimeni nu a încercat sa-l excaveze… ceea ce se întâmpla foarte rar în Italia”, a spus Alessandro Launaro, autorul studiului si coordonatorul proiectului Interamna Lirenas la Cambridge.
Desi nu se vedea nicio constructie la suprafata, ci doar fragmente de ceramica sparta, cercetatorii au descoperit un oras prosper, care s-a adaptat la toate provocarile pe care le-a înfruntat timp de 900 de ani. „Credem ca multe alte orase medii romane din Italia au fost la fel de reziliente”. „Abia recent arheologii au început sa aplice tehnicile si abordarile corecte care le-au permis sa vada acest lucru”. „Întrucât nu au gasit ceramica importata, arheologii au dedus ca Interamna Lirenas este un loc izolat si în declin”. „Acum stim ca nu asa stateau lucrurile.” Echipa de cercetatori a realizat sapaturi, precum si o cercetare cu ajutorul unui radar magnetic care penetreaza solul pe o suprafata de circa 60 de hectare.
Cercetarea, desfasurata în apropierea râului Liri, a pus în evidenta prezenta unui depozit de mari dimensiuni (40 metri cu 12 metri), a unui templu si a unui complex destinat îmbaierii. Cercetatorii cred ca aceste structuri au deservit un port fluvial din partea a doua a secolului I î.Hr. si secolul al IV-lea d.Hr.
Ei au mai descoperit ramasitele unui teatru acoperit, situat în partea nord-vestica a orasului si care se înalta deasupra unei terase deschise. Teatrul, care se mândrea cu diverse marmure importate din centrul si estul bazinului mediteraneean, avea circa 45 de metri latime si 25 de metri lungime si avea o capacitate de 1.500 de locuri pe scaune.
Teatrele acoperite sunt destul de rare în Italia pe vremea Imperiului Roman si reprezinta o îmbunatatire semnificativa în ceea ce priveste structurile în aer liber, din punct de vedere acustic, arhitectonic si financiar. „Faptul ca acest oras avea un teatru acoperit, o constructie extrem de rafinata, nu se potriveste teoriei unui asezamânt izolat, aflat în declin”, a spus Launaro. Acest teatru era simbolul unui statut important. Etala bogatia, puterea si ambitia orasului. Presupunerea potrivit careia nu a existat un teatru a fost considerata drept dovada declinului timpuriu al orasului.
În orase romane din apropiere, arheologii au observat ramasitele unor teatre care ies din pamânt. Ramasitele uimitorului teatru din Interamna Lirenas au fost mereu acolo, doar ca erau complet îngropate. Echipa a identificat 19 cladiri prevazute cu o curte si care, potrivit cercetatorilor, ar fi servit drept piete acoperite, case ale unor bresle, blocuri de apartamente si depozite publice. Au mai gasit de asemenea un spatiu deschis de mari dimensiuni, de circa 4.000 de metri patrati, în partea sud-estica a orasului, care ar fi servit drept piata de oi si de vite. Cercetarea, care a durat 13 ani, a fost publicata în volumul „Roman Urbanism in Italy”.
Arheologii nu au descoperit vreun strat de cenusa sau orice alta dovada care sa indice ca orasul ar fi fost distrus în mod violent, informeaza DPA/Agerpres. Launaro sustine ca probabil locuitorii au parasit orasul din cauza nesigurantei în crestere, dar înainte de invazia lombarda din secolul al VI-lea d.Hr., întrucât stiau ca se afla pe ruta directa a armatelor de jefuitori.
Echipa a reevaluat o inscriptie desco-perita în secolul al XIX-lea, dar care acum este pierduta, si care indica faptul ca Interamna Lirenas a început sa fie patronat de Iulius Cezar din anul 46 î.Hr.
Launaro a spus ca orasul „ar fi fost pretios” pentru Cezar întrucât era „în mod strategic localizat între un râu si un drum important si era un nod înfloritor în reteaua regionala urbana”.
NICUSOR DINCA
Comentarii