Oamenii de stiinta au descoperit un os apartinand unui bebelus de Homo sapiens intr-o pestera din Franta despre care s-a crezut pana acum ca era locuita doar de Neanderthalieni, in urma cu peste 40.000 de ani, aducand o noua perspectiva asupra relatiilor dintre primii oameni moderni din Europa Occidentala si fostii nostri „verisori” care au disparut de pe Terra.
Descoperirea a fost o mare surpriza pentru paleoantropologul Bruno Maureille, director de cercetare in cadrul Centrului National de Cercetari Stiintifice din Franta (CRNS), care a coordonat acest studiu publicat recent in revista Nature Scientific Reports.
Bruno Maureille, specializat in istoria Neanderthalienilor, o linie umana disparuta care popula Eurasia cu mult timp inainte de sosirea grupurilor de Homo sapiens, lucra la un inventar al fosilelor umane dezgropate intre 1949 si 1963 in Burgundia, in pestera Renne din localitatea Arcy-sur-Cure.
Situl francez, descoperit de arheologul Andre Leroi-Gourhan, a furnizat de-a lungul timpului o colectie bogata de unelte si ramasite umane atribuite Neanderthalienilor si asociate cu traditia artizanala denumita „Chatelperronian” (45000 i.e.n. – 40000 i.e.n.), informeaza AFP/ Agerpres.
Trecand in revista cele 64 de fosile, conservate la Muzeul National de Preistorie din Eyzies, Bruno Maureille a remarcat un os care se deosebea de celelalte: cel al bazinului superior al unui nou-nascut, un ilium (os iliac – fragment de sold) de marimea unei monede de 2 euro.
Diferenta morfologica i-a atras atentia: „Am vazut imediat ca nu era vorba despre un bebelus Neanderthalian”. Acel os iliac nu avea aceeasi lungime si nici aceeasi orientare ca celelalte, a precizat Juliette Henrion de la Laboratorul de studiere a preistoriei (PACEA) din cadrul Universitatii Bordeaux, coautoare a studiului. Ea a subliniat ca Homo sapiens si Omul de Neanderthal prezentau „diferente morfologice la aproape toate oasele scheletului, atat la bebelusi, cat si la adulti”.
O analiza morfometrica in 3D a acelui os de mici dimensiuni, comparat cu doua oase iliace bine conservate de la nou-nascuti Neanderthalieni, a confirmat ipoteza ca era vorba despre un om anatomic modern – desi inca diferit de oamenii din zilele noastre.
Potentiale contacte
„Este pentru prima data cand gasim un element al omului modern intr-un sit chatelperronian”, a declarat Bruno Maureille, care conduce laboratorul, insistand asupra faptului ca osul iliac modern si oasele Neanderthaliene provin din acelasi strat arheologic.
Cultura Chatelperronian – denumita astfel dupa „Pestera zanelor” din localitatea omonima din regiunea Auvergne – se caracterizeaza printr-o tehnica de producere a unor unelte taiate in lame lungi si inguste folosite ca niste cutite, precum si prin diverse obiecte de podoaba, a explicat specialistul francez.
Identificata in mai multe situri din Franta si nordul Spaniei, cultura Chatelperronian a aparut intr-o perioada de declin a populatiilor Neanderthaliene si de expansiune a primelor grupuri de Homo Sapiens in Eurasia occidentala.
Descoperirea din Pestera Renne ridica intrebari despre existenta unor „potentiale contacte” intre cele doua specii umane, care erau diferite din punct de vedere biologic, a precizat CNRS intr-un comunicat publicat in aceasta saptamana.
Studiul avanseaza mai multe ipoteze, inclusiv cea a unor grupuri mixte, care coabitau in acelasi sit si impartaseau aceeasi cultura. Ele ar fi putut astfel sa ocupe pestera pe rand, succedandu-se „timp de cateva mii de ani”, a precizat Juliette Henrion.
„Aceasta descoperire ne lamureste asupra sosirii omului modern in Vestul Europei. Rezultatele noastre spun ca istoria asezarilor umane din acea perioada este probabil mai complexa decat se credea pana acum, aratand ocupari simultane ale teritoriului european, nu un scenariu in care un anumit grup l-ar fi inlocuit pe un altul intr-un anumit loc”, a adaugat Bruno Maureille. Cercetatorii francezi nu exlud posibilitatea de a efectua noi sapaturi in pestera pentru a gasi noi oseminte.
NICUSOR DINCA
Comentarii