Oamenii de stiinta au descifrat genomul cafelei arabica ajungând pâna la originile acesteia, o încrucisare naturala între alte doua specii de cafea, produsa în urma cu 610.000-1.000.000 de ani, în padurile din Etiopia.
Conform cercetarilor, aceasta specie de cafea este mai veche decât specia noastra, Homo sapiens, aparuta în Africa în urma cu aproximativ 300.000 de ani, transmite Reuters.
Cercetatorii au secventiat genomurile a 39 de soiuri de cafea arabica, inclusiv cele ale unei specii din secolul al XVIII-lea, pentru a crea genomul de cea mai buna calitate de pâna acum al speciei, a carei denumire stiintifica este „Coffea arabica”.
Oamenii de stiinta au descoperit, de asemenea, o regiune specifica din genom care ar putea fi esentiala pentru reproducerea sau aplicarea tehnicilor de inginerie genetica în vederea cresterii rezistentei la boli.
„Arabica este una dintre cele mai importante culturi de baza din lume, constituind o mare parte din economiile agricole ale tarilor în care este cultivata”, a declarat biologul specializat în evolutia plantelor Victor Albert de la Universitatea din Buffalo, New York, unul dintre conducatorii studiului publicat în jurnalul stiintific „Nature Genetics”. „Ea reprezinta o parte importanta a mijloacelor de trai ale micilor actori locali, nefiind cultivata si exploatata doar de marile companii. Cafeaua este o sursa bogata de antioxidanti si, bineînteles, de cofeina – care ma ajuta pe mine si pe restul lumii sa ramânem treji”, a adaugat Albert.
Cercetarea a demonstrat ca populatia speciei de cafea arabica a cunoscut ascensiunea, dar si declinul de-a lungul mileniilor, odata cu încalzirea si racirea climei.
Cafeaua arabica a fost cultivata pentru prima data de locuitorii din Etiopia si Yemen, raspândindu-se ulterior în întreaga lume, transmite Reuters/Agerpres.
„Cafeaua si omenirea sunt strâns legate de-a lungul istoriei. În multe state producatoare, cafeaua arabica reprezinta mai mult decât o cultura agricola, ea face parte din cultura si din traditia tarilor”, a declarat Patrick Descombes, expert în genomica la Nestle Research si profesor la Institutul Federal Elvetian de Tehnologie (EPFL), de asemenea conducator al studiului.
Potrivit constatarilor, cafeaua arabica prezinta o diversitate genetica scazuta din cauza unui istoric de consangvinizare (autopolenizare fortata în decursul mai multor generatii) si a dimensiunii reduse a populatiei sale. Specia, sensibila la daunatori si boli, poate fi cultivata într-un numar limitat de localitati în care conditiile climatice sunt favorabile, iar amenintarea unor boli este mai redusa.
Cercetarea „deschide calea catre noi abordari de crestere”, care vor duce „la dezvoltarea de noi soiuri cu rezistenta îmbunatatita la boli, la schimbarile climatice si cu noi calitati” în ceea ce priveste aroma, a precizat Descombes.
Cafeaua este una dintre cele mai consumate bauturi din lume. Se estimeaza ca sunt consumate zilnic 2,25 miliarde de cesti de cafea. De asemenea, este una dintre cele mai tranzactionate marfuri, iar cafeaua arabica reprezinta majoritatea productiei mondiale de cafea.
Potrivit cercetatorilor, aceasta s-a format ca urmare a unei hibridizari naturale între doua specii, Coffea canephora si Coffea eugenioides. Specia canephora se numeste cafea robusta, al carei genom a fost secventiat în 2014. „Robusta” este folosita de obicei sub forma de cafea instant, în timp ce arabica este considerata o cafea cu aroma superioara, fiind apreciata în general pentru gustul sau mai echilibrat si mai fin. Specia „robusta” este originara din padurile din Africa ecuatoriala.
„Robusta este cunoscuta si pentru ca este destul de rezistenta la principalii daunatori si boli ale cafelei – de aici si numele sau robusta, de la robust”, a spus Descombes.
Specia de cafea eugenioides creste la altitudini mari, în Kenya. Specimenul din secolul al XVIII-lea secventiat în cadrul studiului provine dintr-un esantion pastrat la Londra, folosit de naturalistul suedez Carl Linnaeus pentru a denumi specia Coffea. „Am reusit sa-i secventiem genomul si, de fapt, am descoperit ca acesta nu e prea apropiat de varietatile cultivate în prezent”, a notat Victor Albert.
NICUSOR DINCA
Comentarii