• Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
magazin
Abonamente
Nici un rezultat
Toate rezultatele
joi, 29 mai 2025
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele
joi, 29 mai 2025
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele

Prima pagină » Unelte de piatra în Transcarpatia

Unelte de piatra în Transcarpatia

1 aprilie 2024
in Glob, Starea de veghe
A A

O metoda de datare bazata pe radiatie cosmica a stabilit ca unelte din piatra descoperite în regiunea Transcarpatia (Ucraina) sunt cea mai veche dovada a prezentei omului în Europa – acum 1.4 milioane de ani – ceea ce demonstreaza ca popularea continentului s-a produs cu câteva sute de mii de ani mai devreme decât s-a presupus pâna acum.

Cercetatorii au declarat ca uneltele din piatra – cel mai primitiv tip de unelte – au fost dezgropate initial în anii 1970 în apropierea localitatii Korolevo (regiunea Transcarpatia), situata la poalele Muntilor Carpati, de-a lungul râului Tisa, aproape de granita Ucrainei cu România si Ungaria, dar vârsta acestor unelte era incerta.

Noua metoda a determinat vârsta stratului de sedimente care continea uneltele din piatra, iar drept urmare, acest sit a devenit esential pentru întelegerea modalitatii în care primii oameni s-au raspândit pe teritoriul Europei în timpul perioadelor calde – denumite interglaciatiuni, care separau glaciatiuni consecutive în Epoca de Gheata pe acest continent.

Cercetatorii au ajuns la concluzia ca uneltele au fost fabricate probabil de Homo erectus, o specie de hominizi care a aparut cu circa 2 milioane de ani în urma si s-a raspândit pe teritoriul Africii, Asiei si Europei înainte sa dispara probabil cu 110.000 de ani în urma, informeaza Reuters/ Agerpres.

„Nu au fost gasite oseminte în Korolevo, doar unelte din piatra. Dar vârsta sugereaza ca Homo erectus era singura specie umana posibila în acea vreme. Stim foarte putine despre primii nostri stramosi. Utilizau unelte din piatra pentru sacrificarea animalelor si foloseau probabil focul”, a spus arheologul Roman Garba, din cadrul Academiei de Stiinte din Cehia, autorul principal al studiului publicat în revista „Nature”.

Homo erectus este primul membru din genealogia noastra care are proportii corporale similare speciei noastre, Homo sapiens, dar care avea un creier mai mic.

Uneltele, din roca vulcanica, erau confectionate într-un stil cunoscut sub denumirea „Oldowan”. Desi erau destul de simple – unelte-fulgi cum ar fi tocatoare, razuitoare sau instrumente primitive pentru taiere – reprezinta zorii teh-nologiei umane.

Pâna în prezent, cea mai veche dovada cunoscuta a prezentei oamenilor în Europa avea o vechime de 1,2-1,1 milioane ani si provenea dintr-un sit denumit Atapuerca, situat în Spania.

Descoperirile de la Korolevo ofera informatii despre ruta primei expansiuni umane în Europa. Fosile de Homo erectus de acum 1,8 milioane de ani au fost gasite într-un site în regiunea Caucaz din Georgia denumit Dmanisi. Împreuna cu descoperirile de la Korolevo, sugereaza ca Homo erectus a patruns în Europa din est sau sud-est, migrând de-a lungul Dunarii, a spus Garba.

„Korolevo este cel mai nordic avanpost descoperit pâna în prezent al prezumtivului Homo erectus si este dovada curajului de care a dat dovada acest stramos”, a adaugat John Jansen, specialist în geostiinte în cadrul Academiei de Stiinte din Cehia si coautor al studiului.

Pionierii Homo erectus

A fost foarte dificila determinarea vârstei unor situri paleolitice precum Korolevo. Studiul a datat uneltele, lasate de cei care le-au confectionat pe albia unui râu, prin determinarea momentului când stratul care includea artefactele a fost îngropat sub sedimentele de deasupra.

„Pamântul este bombardat constant de radiatii cosmice galactice. Când aceste raze – în principal protoni si particule alfa – penetreaza atmosfera Terrei, genereaza o a doua ploaie de particule – neutroni si miuoni – care, alternativ, penetreaza suprafata”, a explicat specialistul în geostiinte si coautor al studiului Mads Knudsen, de la Universitatea Aarhus din Danemarca. Aceste particule interactioneaza cu minerale din roci si produc nuclizi radioactivi, o clasa de atomi. Sedimentul a fost datat pe baza raportului dintre doi nuclizi, gratie ritmului lor diferit de dezintegrare radioactiva. Europa a fost ulterior colonizata de alte specii de hominizi acum extincte printre care Homo heidelbergensis si Omul de Neanderthal.

Homo sapiens a evoluat în Africa cu aproximativ 300.000 de ani în urma, ajungând într-un numar semnificativ în Europa posibil cu circa 40.000-45.000 de ani în urma. Pionierii Homo erectus au gasit o Europa populata de mamifere de mari dimensiuni cum ar fi mamuti, rinoceri, hipopotami, hiene si smilodoni.

„Cel mai probabil consumau resturi, cautau lesuri lasate de hiene si alti pradatori, dar ceea ce i-a atras în Korolevo era o sursa de roca vulcanica de calitate superioara, foarte buna pentru confectionarea uneltelor din piatra”, a spus Garba.

Cercetatorii cred ca vor aparea dovezi despre prezenta umana în Europa chiar mai vechi decât cele de la Korolevo.

Întrebarea nu este „daca”, ci „când” vom descoperi un sit de o vârsta similara sau mai vechi altundeva în Ucraina, România, Bulgaria sau Serbia.

NICUSOR DINCA

ShareTweet
Articolul precedent

Rudy, gradinarul artist

Urmatorul Articol

„Ceata cerebrala”, confuzia mentala dupa COVID

Articole Similare

Glob

Tortilla conservata fara refrigerare

26 mai 2025

Aplecata peste un microscop, cercetatoarea Raquel Gomez priveste microorganismele care permit conservarea...

Glob

Descoperire la fortareata Tell Abu Saifi

19 mai 2025

Accesul spre marea fortareata antica egipteana din nordul desertului Sinai se facea...

Glob

Ruine din Marele Zid Chinezesc

12 mai 2025

Noua sectiuni ce ar fi facut parte din Marele Zid Chinezesc, despre...

Glob

Deseuri transformante în „monumente”

5 mai 2025

O sirena provocatoare, cu degetele mijlocii în aer, sculptata din deseuri metalice...

Glob

Cum au aparut pestii în lacurile de munte din Pirinei?

5 mai 2025

Vizigotilor le placea sa pescuiasca pastravi în Pirinei, potrivit unui studiu, care...

Glob

O noapte petrecuta la muzeu

22 aprilie 2025

Pentru prima data în istoria sa, National Gallery din Londra ofera un...

Urmatorul Articol

„Ceata cerebrala”, confuzia mentala dupa COVID

Dr. Kirkpatrick se disculpa

Fregata de piatra

Comentarii

Articole Noi

Astazi in istorie

22 mai 1176 – Tentativa de asasinare a lui Saladin

26 mai 2025

Saladin a fost primul sultan al Egiptului si Siriei si fondatorul dinastiei...

Citeste mai departe
Blitz

Iubirea nu cunoaste bariere în filme

26 mai 2025

Filmele în care personajele principale se îndragostesc în ciuda diferentelor de clasa...

Citeste mai departe
Blitz

Manastirea medievala de la Igris

26 mai 2025

Pasionatii de istorie si arheologie pot descoperi expozitia „Manastirea cisterciana de la...

Citeste mai departe
Consultatii fara plata

„Mitul” celor doi litri de apa

26 mai 2025

Diverse surse medicale au creat un mit referitor la consumul zilnic de...

Citeste mai departe
Femina Club

Ten luminos

26 mai 2025

Vitaminele, antioxidantii, celelalte componente ale mastilor naturale îsi arata efectele benefice asupra...

Citeste mai departe
Femina Club

Supa de mazare cu creveti

26 mai 2025

400 g mazare, o ceapa, 2 linguri unt, 150 ml vin alb,...

Citeste mai departe
  • Contact
  • Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Nici un rezultat
Toate rezultatele
  • Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Acest site foloseste cookies respectand Regulamentul (UE) privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.