• Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
magazin
Abonamente
Nici un rezultat
Toate rezultatele
miercuri, 18 martie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele
miercuri, 18 martie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele

Prima pagină » Unelte de piatra în Transcarpatia

Unelte de piatra în Transcarpatia

1 aprilie 2024
in Glob, Starea de veghe
A A

O metoda de datare bazata pe radiatie cosmica a stabilit ca unelte din piatra descoperite în regiunea Transcarpatia (Ucraina) sunt cea mai veche dovada a prezentei omului în Europa – acum 1.4 milioane de ani – ceea ce demonstreaza ca popularea continentului s-a produs cu câteva sute de mii de ani mai devreme decât s-a presupus pâna acum.

Cercetatorii au declarat ca uneltele din piatra – cel mai primitiv tip de unelte – au fost dezgropate initial în anii 1970 în apropierea localitatii Korolevo (regiunea Transcarpatia), situata la poalele Muntilor Carpati, de-a lungul râului Tisa, aproape de granita Ucrainei cu România si Ungaria, dar vârsta acestor unelte era incerta.

Noua metoda a determinat vârsta stratului de sedimente care continea uneltele din piatra, iar drept urmare, acest sit a devenit esential pentru întelegerea modalitatii în care primii oameni s-au raspândit pe teritoriul Europei în timpul perioadelor calde – denumite interglaciatiuni, care separau glaciatiuni consecutive în Epoca de Gheata pe acest continent.

Cercetatorii au ajuns la concluzia ca uneltele au fost fabricate probabil de Homo erectus, o specie de hominizi care a aparut cu circa 2 milioane de ani în urma si s-a raspândit pe teritoriul Africii, Asiei si Europei înainte sa dispara probabil cu 110.000 de ani în urma, informeaza Reuters/ Agerpres.

„Nu au fost gasite oseminte în Korolevo, doar unelte din piatra. Dar vârsta sugereaza ca Homo erectus era singura specie umana posibila în acea vreme. Stim foarte putine despre primii nostri stramosi. Utilizau unelte din piatra pentru sacrificarea animalelor si foloseau probabil focul”, a spus arheologul Roman Garba, din cadrul Academiei de Stiinte din Cehia, autorul principal al studiului publicat în revista „Nature”.

Homo erectus este primul membru din genealogia noastra care are proportii corporale similare speciei noastre, Homo sapiens, dar care avea un creier mai mic.

Uneltele, din roca vulcanica, erau confectionate într-un stil cunoscut sub denumirea „Oldowan”. Desi erau destul de simple – unelte-fulgi cum ar fi tocatoare, razuitoare sau instrumente primitive pentru taiere – reprezinta zorii teh-nologiei umane.

Pâna în prezent, cea mai veche dovada cunoscuta a prezentei oamenilor în Europa avea o vechime de 1,2-1,1 milioane ani si provenea dintr-un sit denumit Atapuerca, situat în Spania.

Descoperirile de la Korolevo ofera informatii despre ruta primei expansiuni umane în Europa. Fosile de Homo erectus de acum 1,8 milioane de ani au fost gasite într-un site în regiunea Caucaz din Georgia denumit Dmanisi. Împreuna cu descoperirile de la Korolevo, sugereaza ca Homo erectus a patruns în Europa din est sau sud-est, migrând de-a lungul Dunarii, a spus Garba.

„Korolevo este cel mai nordic avanpost descoperit pâna în prezent al prezumtivului Homo erectus si este dovada curajului de care a dat dovada acest stramos”, a adaugat John Jansen, specialist în geostiinte în cadrul Academiei de Stiinte din Cehia si coautor al studiului.

Pionierii Homo erectus

A fost foarte dificila determinarea vârstei unor situri paleolitice precum Korolevo. Studiul a datat uneltele, lasate de cei care le-au confectionat pe albia unui râu, prin determinarea momentului când stratul care includea artefactele a fost îngropat sub sedimentele de deasupra.

„Pamântul este bombardat constant de radiatii cosmice galactice. Când aceste raze – în principal protoni si particule alfa – penetreaza atmosfera Terrei, genereaza o a doua ploaie de particule – neutroni si miuoni – care, alternativ, penetreaza suprafata”, a explicat specialistul în geostiinte si coautor al studiului Mads Knudsen, de la Universitatea Aarhus din Danemarca. Aceste particule interactioneaza cu minerale din roci si produc nuclizi radioactivi, o clasa de atomi. Sedimentul a fost datat pe baza raportului dintre doi nuclizi, gratie ritmului lor diferit de dezintegrare radioactiva. Europa a fost ulterior colonizata de alte specii de hominizi acum extincte printre care Homo heidelbergensis si Omul de Neanderthal.

Homo sapiens a evoluat în Africa cu aproximativ 300.000 de ani în urma, ajungând într-un numar semnificativ în Europa posibil cu circa 40.000-45.000 de ani în urma. Pionierii Homo erectus au gasit o Europa populata de mamifere de mari dimensiuni cum ar fi mamuti, rinoceri, hipopotami, hiene si smilodoni.

„Cel mai probabil consumau resturi, cautau lesuri lasate de hiene si alti pradatori, dar ceea ce i-a atras în Korolevo era o sursa de roca vulcanica de calitate superioara, foarte buna pentru confectionarea uneltelor din piatra”, a spus Garba.

Cercetatorii cred ca vor aparea dovezi despre prezenta umana în Europa chiar mai vechi decât cele de la Korolevo.

Întrebarea nu este „daca”, ci „când” vom descoperi un sit de o vârsta similara sau mai vechi altundeva în Ucraina, România, Bulgaria sau Serbia.

NICUSOR DINCA

ShareTweet
Articolul precedent

Rudy, gradinarul artist

Urmatorul Articol

„Ceata cerebrala”, confuzia mentala dupa COVID

Articole Similare

Glob

Unealta din os de elefant

16 martie 2026

Un artefact triunghiular, realizat din os de elefant si folosit pentru ascutirea...

Glob

Cât de corecte sunt sfaturile medicale oferite de AI?

9 martie 2026

Utilizarea unor programe de inteligenta artificiala (AI) pentru a gasi raspunsuri despre...

Glob

„Ucigasul” de dinozauri

2 martie 2026

Oamenii de stiinta au reconstruit cel mai complet schelet al unui crocodil...

Glob

Un meteorit cu… multa apa!

24 februarie 2026

Numeroase particule de apa sunt continute de unul dintre cei mai vechi...

Glob

Satelitii de internet perturba observatiile astronomice

16 februarie 2026

Noua megaconstelatie de sateliti Amazon de pe orbita joasa a Pamântului (LEO),...

Glob

Un calugar a descoperit cometa Halley

9 februarie 2026

Cometa Halley poarta numele astronomului britanic Edmond Halley care i-a descris drumul...

Urmatorul Articol

„Ceata cerebrala”, confuzia mentala dupa COVID

Dr. Kirkpatrick se disculpa

Fregata de piatra

Comentarii

Articole Noi

Astazi in istorie

12 martie 1930 – „Marsul Sarii”

16 martie 2026

Cunoscut sub denumirile Salt Satyagraha sau Dandi Satyagraha, „Marsul Sarii” a fost...

Citeste mai departe
Blitz

„Cu ochii larg închisi”

16 martie 2026

Când Stanley Kubrick a lansat „Cu ochii larg închisi” în 1999, filmul...

Citeste mai departe
Blitz

Mysteria Residentiae Rhédey

16 martie 2026

Asociatia de promovare a judetului Mures ca destinatie turistica, Visit Mures, a...

Citeste mai departe
Consultatii fara plata

Îmbunatatirea imunitatii prin alimentatie

16 martie 2026

Indiferent de perioada anului, dar în special în lunile reci sau de...

Citeste mai departe
Femina Club

Ritualul buzelor stralucitoare

16 martie 2026

Specialisti din sfera frumusetii feminine ne sugereaza pasii corecti ce ar trebui...

Citeste mai departe
Femina Club

Rulouri cu crema de brânza

16 martie 2026

Aluat: o cana untura, 500 ml lapte, o lingura zahar, o lingura...

Citeste mai departe
  • Contact
  • Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Nici un rezultat
Toate rezultatele
  • Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Acest site foloseste cookies respectand Regulamentul (UE) privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.