Galaxiile expulzeaza materie cosmica în mediul lor imediat înconjurator sub forma de vânturi galactice, potrivit unui studiu publicat de cercetatori care au observat pentru prima data acest fenomen în timp ce examinau un esantion mare de roiuri stelare.
Instrumentul MUSE din cadrul telescopului european Very Large Telescope (VLT), situat în Chile, a permis în urma cu doi ani o prima observare a acestui fenomen într-o galaxie vazuta dintr-o margine a acesteia.
Din regiunea centrala a discului sau galactic, doua conuri de gaze încarcate cu materie, care erau vânturi galactice, au putut fi observate în timp ce evadau perpendicular de fiecare parte.
„Acum putem sa generalizam aceasta observare la un numar mare de structuri”, a declarat Nicolas Bouché, astrofizician la Centrul de cercetari în astrofizica de la Lyon.
Cercetatorul francez, aflat deja la originea observarilor realizate în urma cu doi ani, este unul dintre autorii principali ai studiului aparut în revista Nature, care a ajuns la concluzia ca fenomenul vânturilor galactice pare sa fie unul „curent” în galaxiile masive.
Numerosi cercetatori de la institute stiintifice din lume, în principal europene, au monitorizat un esantion de peste 160 de galaxii, privite din lateral sau din fata. Situate la peste 7 miliarde de ani-lumina, ele sunt martori ai unui Univers care avea pe atunci aproximativ jumatate din vârsta sa actuala, informeaza AFP/Agerpres.
Instrumentul MUSE, un spectroscop de câmp integral, permite observarea semnaturii elementelor chimice în norii de materie extrem de difuzi si cu slaba densitate.
Beneficiind de un foarte lung timp de expunere al telescopului VLT asupra esantioanelor de galaxii, MUSE a permis desenarea formei vânturilor care „evadau” din galaxii, depistând semnatura atomilor de magneziu.
Explozii ale unor stele masive
Aceste vânturi „rezulta din exploziile de supernove, stele masive care explodeaza la sfârsitul vietii lor, cu un ritm care variaza de la 1 la 10 pe secol, în functie de tipul galaxiei”, a explicat Nicholas Bouché. „De-a lungul a milioane de ani, ele se aduna pentru a forma vânturi galactice”, a adaugat cercetatorul francez.
Aceste vânturi evadeaza cu prioritate din galaxia lor prin regiunea frontala a acesteia, caci acolo se concentreaza cel mai mare numar de stele si de supernove. Bogate în metale provenite din supernove, precum magneziu, vânturile galactice joaca un rol cheie în formarea stelelor în interiorul galaxiilor.
Ele pot „sa duca la o descrestere a formarii stelare”, potrivit cercetatorului francez, perturbând mediul în care se formeaza. Regularizeaza si cantitatea de materie disponibila pentru a crea stele noi: „cu cât exista mai multa materie preluata de vânturile galactice, cu atât ramâne mai putina pentru formarea stelara”. Fenomenul pare sa fie raspândit în cazul celor mai comune galaxii, cu o masa de ordinul a 10 miliarde de mase solare – mai mica decât cea a Caii Lactee. Urmatoarea enigma de rezolvat: sa aflam pâna unde calatoresc aceste vânturi, detectate în cadrul noului studiu pâna la distante de peste 30.000 de ani-lumina.
Comparati acest lucru cu halourile galactice, compuse dintr-o galaxie si un nor galactic care o înconjoara: aceste ansambluri ajung cu usurinta la o distanta de 10 ori mai mare.
Trebuie sa aflam „daca aceste vânturi si materia pe care ele o contin vor cadea mai târziu sau vor evada (din galaxie – n.red.) pentru a îmbogati mediul intergalactic”, a subliniat Nicolas Bouché. Toate acestea se desfasoara la scari de timp care nu au nimic de-a face cu durata unui vânt: ele ar putea fi cuantificate „în miliarde de ani”.
NICUSOR DINCA
Comentarii