A devenit un obicei pus in practica aproape instinctiv, in multe tari dezvoltate, includerea la micul-dejun, in primul rand, a fulgilor de cereale. Pe aceasta tema exista multe discutii si dispute, a caror motivatie reala ajunge mai greu la cunostinta consumatorilor. Pentru ca nu vorbim despre cereale, ca produs natural, ci despre produse industriale realizate din acestea. Situatie in care sanatatea celor ce folosesc asa ceva in alimentatia cotidiana trebuie luata in calcul, cu toata responsabilitatea.
Foamea… toxinelor
Aproape pe neobservate, au luat nastere un fel de mituri moderne legate de micul dejun, iar consumul de cereale (fulgi!) a fost pus mai mereu mai presus de orice suspiciune ca nu ar fi alimentul perfect. Sa vedem daca e chiar asa. Se spune despre acest produs ca anuleaza senzatia de foame mai bine decat painea. Pentru a se verifica, a fost evaluata senzatia de foame la copii intre 7 si 12 ani (copiii sunt principalii consumatori de cereale).
Catre orele pranzului, la cei care consumasera paine de dimineata senzatia de foame era mai putin accentuata decat la cei carora li se dadusera fulgi de porumb. O alta problema este cea a micotoxinelor, toxine fabricate de mucegaiuri, unele periculoase pentru sanatate. In Canada, s-au studiat 350 de varietati de cereale folosite la micul-dejun, iar rezultatul a fost surprinzator: jumatate din ele contineau oflatoxina B1, una dintre cele mai periculoase micotoxine, pragul critic fiind depasit in proportie de 4%.
De ce ar fi copiii consumatorii „ideali” de cereale? Supralicitandu-se calitatile acestor produse (repetam – industriale, obtinute pe baza unora naturale), s-a indus si ideea ca ele i-ar ajuta pe elevi sa lucreze mai eficient la scoala. Echipe de psihologi americani au verificat performantele scolare ale unor grupuri de scolari, unora dandu-li-se spre consum fulgi de cereale combinate, altora fulgi de ovaz si unei a treia categorii, nimic din toate acestea.
De la scolari, la varsta a treia
Concluzia a fost ca micul-dejun e indispensabil, dar ca elevii consumatori de ovaz au o mai buna memorie spatiala, o mai buna memorie pe termen scurt si se concentreaza mai bine decat ceilalti. Se mai afirma si ca varietatile imbogatite in fier si in vitamina C au o serie de avantaje in plus. Vitamina C amelioreaza absorbtia fierului, iar anumiti producatori adauga in cereale cele doua elemente.
Asociere care – afirma specialistii – este nefasta pentru sanatate. Fierul si vitamina C produc radicali liberi, particule reactive aflate la originea procesului de imbatranire, intrucat oxideaza proteinele, ADN-ul si membranele celulelor. Din acest motiv, se recomanda ca persoanele cu varste peste 50 de ani sa evite alimentele imbogatite in fier.
Glicemia bine temperata
Indexul glicemic (IG) permite evaluarea nivelului de absorbtie a glucozei dintr-un aliment, in sange: cu cat IG este mai ridicat, cu atat se elibereaza mai multa glucoza. Totodata, se indica si cantitatea de insulina secretata de pancreas. Valoarea de referinta maxima – 100 – este cea a painii albe; cu cat scade, cu atat alimentul e mai bun pentru sanatate. O evaluare in acest sens s-a realizat in Marea Britanie, pe copii care au consumat la micul-dejun un suc de fructe, lapte si diverse cereale cu un IG ridicat sau scazut.
Cei care au primit o masa cu IG scazut au consumat semnificativ mai putin la pranz, lucru care – potrivit cercetatorilor – duce la recomandarea unui consum de alimente de acest tip dimineata, pentru a se preveni obezitatea. Cerealele cu IG cel mai scazut sunt musli (60) si fulgii de ovaz (65), in timp ce la polul opus se situeaza Chocapic si Nesquik (84), urmate de Rice Crispies (82) si Miel Pops (80). Pentru o imagine mai clara, va prezentam si un studiu valoric comparativ, intre doua tipuri diferite de „cereale matinale”.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii