Camforul se obtine dintr-un arbore foarte mare si viguros, Cinnamomum camphora, originar din Formosa, China si Japonia, care a fost cultivat cu succes si in alte tari subtropicale (India, Ceylon si Madagascar). Arborele, vesnic verde, creste lent si poate atinge 30 de metri inaltime, iar trunchiul are un diametru de 2,4 pana la 3 metri. Se inalta de obicei pana la 6-9 metri, dupa care se ramifica; frunzele sunt mici, eliptice, iar florile sunt albe.
Camforul este prezent in orice parte a trunchiului, dar fiind nevoie de multi ani ca sa se formeze, arborii se lasa neatinsi pana la varsta de 50 de ani. In trunchi, camforul este prezent in aglomerari de 30-45 de centimetri lungime, dar se extrage din ramuri prin maruntirea si fierberea lemnului in apa. Camforul se ridica la suprafata si se solidifica la racirea apei. Uleiul se extrage prin distilare cu vapori, fiind limpede si cu miros intepator asemanator eucaliptului.
Fiind un remediu puternic, camforul este ideal in cazul catorva afectiuni grave. Este un puternic stimulent cardiac si poate fi folosit in cazul insuficientei cardiace produse fie de un soc puternic, fie de o febra infectioasa cum ar fi febra tifoida sau pneumonia. In pneumonii se utilizeaza atat pentru actiunea sa impotriva pneumococului, cat si pentru ca e un bun stimulent pentru circulatia sangvina.
In homeopatie, camforul este indicat mai ales in frisoane, orice stare de raceala, gripa insotita de tremuraturi, inflamatii reumatice sau arsuri ale pielii. Este foarte bun in pansarea ranilor nedureroase sau ulceratiilor. In amestec cu alte substante se foloseste pentru tratarea tenului gras si acneic, prin aplicare externa. Efectul sau asupra sistemului digestiv este antispasmotic, carminativ, laxativ si stimuleaza secretia de sucuri digestive. Este util nu numai in constipatii, ci si in diaree, voma, colica, flatulenta sau holera.
Uleiul de camfor stimuleaza inima si respiratia, ridica tensiunea si e indicat cand aceste functii sunt slabite, cum se intampla in stari serioase de depresie, dupa o interventie chirurgicala si in timpul sau dupa boli grele cum sunt tuberculoza si holera. De asemenea, alina iritatia organelor sexuale si este un diuretic puternic, avand se pare un efect echilibrant intre energiile Yin si Yang. Acest efect echilibrant se manifesta asupra sistemului nervos, stimuland in cazul unei depresii usoare si sedand isteria; poate fi astfel utilizat in majoritatea afectiunilor psihosomatice sau nervoase. Prin urmare, cele mai importante proprietati terapeutice ale camforului sunt: hipertensiv, sedativ, revulsiv, vasoconstrictor sistemic, carminativ, laxativ, febrifug, antidepresiv si antihelmintic.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii