O maladie multimilenara, care nu numai ca nu a ajuns sa fie trimisa in zona celor de tratat si de prevenit, ci chiar a devenit „la moda”, este litiaza renala. Numita in mod curent „pietre la rinichi”, ea este cunoscuta inca din Antichitate, dovada fiind calculii gasiti in mumii egiptene. O caracteristica foarte importanta a ei este intensitatea deosebit de ridicata a durerilor, ceea ce a facut sa fie comparata – durerea – cu cea din timpul nasterii.
Cauze cotidiene
Litiaza renala este rezultanta actiunii a numerosi factori, de o diversitate deosebita. Dintre acestia, amintim cativa care fac parte din modul de viata cotidian: consumul exagerat de lapte, carne si derivate, lipsa unui aport zilnic corespunzator de lichide, precum si administrarea produselor medicamentoase pe baza de calciu. De asemenea, un alt factor consta in administrarea, in tratamentul clasic al ulcerului duodenal, a preparatelor pe baza de alcaline, care au dominat mult timp aceasta terapie, si de carbonat de calciu, al carui consum indelungat conduce invariabil la aparitia calculilor renali. Din cauza frecventei, dar mai ales a disconfortului si a complicatiilor pe care le genereaza, litiaza renala reprezina o problema a omului societatii moderne. Frecventa acestei boli creste odata cu varsta, iar diagnosticarea corecta a litiazei renale se face doar de catre medic, singurul care poate recomanda tratamentul adecvat.
Lovitura sub centura
Manifestarile clinice ale colicii renale sunt „zgomotoase”, deoarece sunt dominate in primul rand de o durere atroce. Intensitatea acesteia este atat de mare, incat a fost comparata de femeile care au nascut ca fiind cel putin egala cu cea din timpul unei nasteri grele, daca nu chiar mai ridicata. Durerea din colica renala este fixa, de cele mai mult ori, de partea rinichiului afectat. Cel mai frecvent, suferinta iradiaza catre organele genitale si este insotita de senzatia imperioasa de urinare, uneori chiar de urina de culoare rosiatica (hematurie – sange in urina). Bolnavul este agitat, anxios, prezinta balonari, greturi si varsaturi. Uneori, durerea care domina afectiunea bolnavului poate fi confundata cu o apendicita acuta, colecistica, discopatie lombara sau chiar cu ulcerul duodenal.
In general, fenomenele descrise de bolnavi sunt sugestive pentru diagnosticul de colica renala, cele mai neplacute fiind cele cauzate de migrarea unui calcul pe ureter. Aceasta migrare este declansata uneori de o zguduitura si determina o accentuare brusca a durerii, care devine insuportabila. Efectuarea unei ecografii renale poate confirma diagnosticul.
Calmarea durerilor
„Dramatismul” colicii renale este dominat – asa cum am aratat mai sus – de durere. In mod firesc, primul gest medical este reprezentat, prin urmare, de suprimarea suferintei. In general, se folosesc spasmoticele cu actiune neutotropa, cum ar fi Scobutilul sau Atropina, care pot ameliora durerea, pentru scurt timp. Insa aceasta medicatie prezinta si o serie de efecte neplacute pentru bolnav, care pot actiona in plan psihic, sporind nelinistea, agitatia, panica. Este vorba despre senzatia de uscaciune a gurii, accelerarea pulsului, tulburarile de vedere (poate aparea chiar o criza de glaucom) etc. Mai nou, exista medicamentul No-Spa, care ajuta la calmarea rapida si persistenta a durerii, fara efecte secundare semnificative, fiind indicat totodata si in colicile dureroase de cauza biliara, in ulcerul gastric si in cel duodenal, in afectiunile ginecologice (dismenoree, anexita), precum si in timpul nasterii. Asadar, remedii exista, dar nu trebuie uitata regula de aur, atunci cand apar semnele oricarei afectiuni: prezentarea la medic.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii