Chiar daca astazi se face frecvent diferenta dintre medicina alopata, cea practicata in spitale, si medicina populara (in mod gresit numita alternativa, dar corect – medicina blânda sau complementara), este evident faptul ca in fond ambele au unul si acelasi scop: obtinerea si mentinerea sanatatii si prevenirea imbolnavirilor. Pe de alta parte, insasi originea medicamentelor si a practicilor medicale moderne se afla in aria etnomedicinei. Din fericire, stiinta populara – fie ea vazuta si la modul empiric – de a trata nenumaratele boli ale trupului, ale sufletului si ale spiritului, nu s-a pierdut cu totul, ci a conservat elemente suficient de valoroase pentru a ne furniza germenii respectivelor terapii. Ca de cele mai multe ori, flora spontana reprezinta, si in domeniul mentionat, structura de rezistenta a deprinderilor multimilenare. Câteva dovezi concludente, in cele ce urmeaza.
– Comprese cu frunze de muscata sau de patlagina. Se folosesc la tratarea ranilor si a furunculelor, datorita continutului de substante cu efect rapid de macerare a colagenului din piele. Are loc eruptia si drenarea infectiilor colectate, apoi formarea tesuturilor noi de granulatie si rana se vindeca pe cale naturala.
– Ceai pentru scaderea in greutate. O cura completa dureaza 6 luni, cu 20 de zile pe luna de tratament, urmate de 10 zile pauza, etapele respective alternând. Ceaiul se obtine dintr-un amestec de plante, care contine: papadie (partea aeriana, mai putin floarea) – 2 parti; pir (rizomi) – 3 parti; crusin (scoarta) – 1 parte; soc (floare) – 2 parti; roinita (floare) – 1 parte; mesteacan (frunze) – 2 parti; traista-ciobanului (partile aeriene) – 1 parte; patlagina (frunze) – 2 parti. Se prepara ca oricare alt ceai si se consuma zilnic câte 3-4 cani, de preferinta neindulcit.
– Combaterea hipertensiunii arteriale si a colesterolului. Se poate realiza in mai multe moduri, toate retetele având la baza usturoiul.
Reteta 1. 50 grame de usturoi zdrobit se fierb in 200 ml de apa, se strecoara si se adauga 50 g zahar. Din acest sirop, se iau câte 2-3 linguri, zilnic.
Reteta 2. „Ceai” de usturoi, obtinut din 3 catei fierti in 200 ml apa sau lapte, timp de 5-10 minute. Toata cantitatea se consuma intr-o zi.
Reteta 3. Se prepara o tinctura din mai multi catei de usturoi zdrobiti, la care se adauga o cantitate egala de alcool de 40s. Se iau câte 2-3 linguri zilnic, timp de 10 zile pe luna, dupa care se face pauza si se repeta in luna urmatoare.
Reteta 4. Se pregateste un macerat din 350 g de usturoi, in 200 ml alcool de 96s, timp de 10 zile, intr-un loc racoros. Se strecoara bine si din preparatul obtinut se iau de câte 3 ori pe zi – cu 30 de minute inaintea meselor principale, picaturi puse in 50 ml lapte – urmatoarele cantitati (mentionam pe zile numarul de picaturi pentru fiecare masa): ziua 1: 1, 2, 3, picaturi; z2: 4,5, 6, pic.; z3: 7, 8, 9 pic.; z4: 10, 11, 12 pic.; z5: 13, 14, 15 pic.; z6: 15, 14, 13 pic.; z7: 12, 11, 10 pic.; z8: 9, 8, 7 pic.; z9: 6, 5, 4 pic.; z10: 3, 2, 1 pic.; z11: 1, 2, 3 pic. (ca in prima zi). Se reia schema, pâna când se consuma tot maceratul. La nevoie, se repeta cam dupa 2-3 ani, deoarece efectul pozitiv este extrem de puternic si tratamentul nu necesita o reluare frecventa.
– Uleiul de susan se foloseste incalzit usor, inainte de efectuarea procedurii propriu-zise. In fiecare dimineata, inaintea dusului, se face un masaj care va avea efecte complexe: mentine vitalitatea si forta trupului; stimuleaza interactiuni fiziologice complexe, care promoveaza sanatatea; este anticanceros, antiinflamator si antibacterian. Pe lânga masaj, uleiul de susan se poate utiliza la clatirea gurii, dupa ce au fost spalati dintii, cu urmari pozitive atât asupra danturii, cât si a cavitatii bucale, in general.
– Praful de scortisoara este energizant si detoxifiant al organismului; calmant al durerilor abdominale, regleaza absorbtia gazelor in intestin; astringent, fortifica inima, incalzeste rinichii, pune in miscare fluxul circulator; regleaza ciclul menstrual si calmeaza durerile la nastere ale mamei; extern, este un analgezic eficient in reumatisme, in nevralgii, in dureri dentare; alina cefaleea, iar in gripe si-n raceli actioneaza ca un bun expectorant. In amestecuri cu alte plante, da efecte remarcabile si in alte tipuri de patologii, cum sunt de pilda boli specifice femeilor, disfunctii sexuale masculine si altele.
– Merele crude, consumate cu coaja (care are un continut de calciu ridicat), sunt recomandate de etnomedicina in cazuri de sângerari ale gingiilor, afectiuni ale vezicii biliare, diaree, ulcer, colesterol in sânge si in multe alte boli, subiectul meritând insa un spatiu aparte, mult mai amplu. Ratia zilnica de consumat ar fi in medie de 5-6 fructe, eventual suplinite partial de legume proaspete.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii