Biserica episcopala din Husi
In acest an, în care comemoram 500 de ani de la moartea stralucitului voievod care a fost Stefan cel Mare, trebuie sa amintim ca numarul locasurilor de închinaciune ridicate de domnitorul moldav l-a depasit cu mult pe cel al bisericilor înaltate de orice alt ctitor. Cele mai multe studii de istorie sau de arhitectura apreciaza ca din epoca respectiva s-au pastrat pâna în zilele noastre 24 de locasuri, dintre care 20 sunt ctitorii personale ale lui Stefan.
Biserica episcopala din Husi
In acest an, în care comemoram 500 de ani de la moartea stralucitului voievod care a fost Stefan cel Mare, trebuie sa amintim ca numarul locasurilor de închinaciune ridicate de domnitorul moldav l-a depasit cu mult pe cel al bisericilor înaltate de orice alt ctitor. Cele mai multe studii de istorie sau de arhitectura apreciaza ca din epoca respectiva s-au pastrat pâna în zilele noastre 24 de locasuri, dintre care 20 sunt ctitorii personale ale lui Stefan. Una dintre acestea este Biserica Episcopala din Husi cu hramul Sfintii Apostoli Petru si Pavel. Resedinta domneasca, cetatea Husi, trebuia sa se bucure de o biserica pe masura. Aceasta s-a înaltat în 1494-1495, lucrarile fiind încheiate la 30 noiembrie, în anul respectiv. Reconstruita de Ieremia Movila în 1596-1599, este înzestrata cu sate si mosii, manastirea fiind si sediul unei episcopii nou înfiintate. În octombrie 1673 si martie 1674, manastirea, întregul oras, si întreaga valea Prutului sunt jefuite de tatari, iar în 1692 un cutremur cumplit darâma turlele bisericii, careia i se crapa si zidurile. În 1711 are loc o noua invazie turco-tatara, care-i lasa rani adânci locasului abia refacut, asezamântul fiind incendiat din nou de tatari în 1740. În 1756, biserica este rezidita din temelii de episcopul Inochintie, cu sprijinul domnitorului Matei Ghica.
În 1784, episcopul Iacov Stamate o împodobeste, aducându-i multe odoare, o noua catapeteasma si turnând din nou clopotul mare. Peste numai trei ani înzestreaza locasul cu moaste ale sfintei mucenite Chiriachi, pastrate si în zilele noastre într-un chivot de argint, frumos lucrat. Între 1887-1898 se fac noi reparatii, din initiativa episcopului Silvestru Balanescu. Ulterior, în jurul anilor 1890 se ridica un nou turn iar între 1890-91 interiorul este pictat de Gheorghe Tattarescu.
În prima jumatate a secolului trecut, biserica este renovata, pictura este curatata si se ridica, la intrarea principala, o clopotnita impunatoare, în stil moldovenesc, în care se asaza un clopot mare de 1750 kg si altele mai mici. Dupa cutremurul din 1940 urmeaza consolidarile din 1941-1945, facute sub egida Comisiunii Monumentelor Istorice. Cu acest prilej se restaureaza pictura, se reface acoperisul si se recladeste turla cazuta.
Urmele cutremurelor din 1977 si 1986 sunt si ele sterse prin reparatii atente iar în 1996 este reînfiintata Episcopia Husilor, desfiintata abuziv în 1948. Biserica episcopala are si un muzeu de carte veche, unde la loc de cinste se afla un pomelnic din 1802, cu numele tuturor ctitorilor, realizat cu o deosebita maiestrie artistica, detaliile florale constituind ornamente pline de fantezie.
Asezamântul are un aer sobru. Exteriorul, alb în întregime, este impartit de un brâu în doua registre inegale, cel de jos fiind strapuns de ferestre prelungi, iar cel de sus decorat cu ocnite.
Biserica prezinta doua turle decorate diferit si, în ciuda tuturor reconstructiilor ulterioare, asezamântul emana acel farmec unic, specific locasurilor ridicate de voievodul canonizat în 1992.
Manastirea Crasna (Gorj)
Aflata la circa 30 de kilometri de Târgu Jiu si la circa...
Comentarii