Personajul Adonis – seducatorul nemilos –, a patruns relativ tarziu in mitologia greaca, el apartinand initial mitologiei feniciene sau, in orice caz, mitologiilor semitice. Hesiod ni-L prezinta ca pe un fenician, zeu al fertilitatii. Numele divulga originea semitica, deoarece Adonis ar fi fost o varianta a numelui Adonai – prin care evreii se refera la Dumnezeu prin „Domnul”, in Vechiul Testament. Cert este ca in timpul vietii poetesei Sappho din insula greceasca Lesbos, numele sau ar fi devenit notoriu.
Cultul sau a dezvoltat legende foarte frumoase. Una dintre ele ne este povestita de Ovid in „Metamorfoze”. Astfel, poetul exilat ne spune ca Afrodita a convins-o pe Mirra sa comita incest cu tatal sau, regele asirian Teias. Cand si-a dat seama ca a fost pacalit, Teias suparat a transformat-o pe Mirra in arborele de mirt. Pentru a se naste, arborele a fost despicat cu sageti si asa s-a nascut Adonis. Aroma mirtului nu ar fi altceva decat lacrimile Mirrei cea pedepsita. Afrodita s-a indragostit de el, ca si Persephona de altfel, iar Adonis isi impartea lunile anului cu fiecare dintre ele, privilegiata fiind zeita frumusetii. Aceasta nastere fabuloasa din arborele de mirt este magistral ilustrata de capodopera maestrului italian Marcantonio Franceschini (1648-1729), in care mirtul are silueta unei femei.
Locul nasterii lui Adonis este, in pofida multor controverse, unul foarte precis, si anume grota (aflata la o inaltime de doua sute de metri) din Muntii Libanului din care izvoraste raul Adonis (zis si raul Abraham). In timpul ploilor torentiale, acesta se inroseste, se zice, de la sangele lui Adonis. Preferatul Afroditei ar fi murit ucis de un mistret trimis de Ares (zeul razboiului), ca razbunare pentru respingerea sa de catre Afrodita. Dar Libanul mai „datoreaza” ceva lui Adonis: numele capitalei Beirut provine de la numele fetei nascute din dragostea cuplului Afrodita-Adonis, si anume Beroe.
Si moartea acestui impresionant seducator are o frumoasa legatura cu plantele. Tot Ovid ne spune ca Adonis a murit in bratele Afroditei, iar aceasta i-a amestecat sangele cu nectar de flori. Asa s-au nascut anemonele cu petale rosii (si nu numai) – in care a excelat si Stefan Luchian –, dar care isi pierd repede petalele din cauza vantului (anemone insemnand vant). „Anemonele” cu petale rosii au devenit celebre la noi cand panza a fost cumparata de la Luchian de catre politicianul Take Ionescu (1908). Moartea violenta a lui Adonis a fost remarcabil imortalizata si de sculptorul italian Giuseppe Mazzuoli (1644-1725), prin lucrarea sa in marmura aflata la Ermitaj. In epoca moderna se vorbeste despre „Adonism” (o reminiscenta a cultului secret al lui Adonis, prin care femeile neconsolate credeau in invierea sa si plantau fenic si salata, considerata afrodiasica de catre egipteni) si „Complexul Adonis” – deviere psihiatrica a barbatilor care sunt obsedati de musculatura lor imperfecta.
PAUL IOAN
Comentarii