Biserica din Bârsa

           Asezata direct pe pamânt, ca mai toate bisericile din zona, pentru a fi mutata usor la nevoie, biserica din Bârsa, cu hramul Sfântului Gheorghe, este o marturie a existentei si dainuirii credintei crestine pe meleagurile Salajului. Locasul este înaltat dupa un plan dreptunghiular cu absida decrosata, poligonala cu cinci laturi iar ferestruica luminator de pe latura de sud a acesteia are forma unui trifoi cu patru foi, fiind o dovada a vechimii constructiei.

           Asezata direct pe pamânt, ca mai toate bisericile din zona, pentru a fi mutata usor la nevoie, biserica din Bârsa, cu hramul Sfântului Gheorghe, este o marturie a existentei si dainuirii credintei crestine pe meleagurile Salajului. Locasul este înaltat dupa un plan dreptunghiular cu absida decrosata, poligonala cu cinci laturi iar ferestruica luminator de pe latura de sud a acesteia are forma unui trifoi cu patru foi, fiind o dovada a vechimii constructiei. Construita, dupa cât se pare, în secolul al XVIII-lea, se remarca prin sobrietatea decoratiunilor. Portalul este împodobit cu un chenar în frânghie si un altul din romburi duble ce se unesc prin rozete iar ancadramentul usii dintre pronaos si naos este marcat de un feston terminat în doua frunzulite. Pictura interioara, remarcabila prin capacitatea sa de a reproduce starile sufletesti ale personajelor, a fost afectata de vreme, fara a-si pierde însa prospetimea. Se remarca aici motivele florale în culori vii, care delimiteaza scenele din viata lui Hristos si compozitiile realizate cu deosebit simt artistic. Cel mai bine conservate sunt cele din altar iar numele mesterului si data la care a fost realizata lucrarea sunt mentionate în inscriptia: „Aceasta sfânta biserica s-au zugravit supt stapânirea parohului Simeon Pop, cu toata stradania ficuratorului Oniga Onus”, cu ajutorul Domnului Miclea Pal, anul 1838 iunie 29. Mâna lui Ioan Prodan zugravul”. Biserica din Bârsa a conservat si un numar însemnat de icoane vechi, cu valoare artistica, asa cum sunt cele reasezate în pronaos, icoanele împaratesti sau friza de icoane cu Apostolii, datorate tot lui Ioan Prodan. Inscriptia de ridicare a bisericii s-a pierdut, dar în acest scop, au fost analizate elementele decorative si s-a apelat la conscriptia anilor 1760-1762, în care locasul era mentionat ca ortodox, cu 44 de familii. Aici sunt pastrate, de asemenea, o serie de carti vechi, a caror valoare o întregeste pe cea artistica si istorica a monumentului.