Biserica Sf. Ioan-Hera

          Biserica Sfântul Ioan Hera este prima constructie de acest fel din Craiova inceputului de secol XIX. Initial pe acest loc fusese o biserica de lemn, arsa de Cârjalii in 1801.

          Biserica Sfântul Ioan Hera este prima constructie de acest fel din Craiova inceputului de secol XIX. Initial pe acest loc fusese o biserica de lemn, arsa de Cârjalii in 1801. Pisania ii indica drept ctitori principali pe cojocarul jupân Hera Stanescu, cel ce incepe constructia de zid in 1804 si pe fratele sau Serban Stanescu, care termina definitiv lucrarea. In 1808 Florea Dascalul scrie un pomelnic precizând mai bine data zidirii. Aceasta s-a facut in timpul domniei lui Constantin Ipsilanti, episcopia Râmnicului fiind pe atunci pastorita de Chir Nectarie. Biserica apartinea iznafului cojocarilor care, alaturi de blanari si islicari, erau organizati in corporatia respectiva. Hera Stanescu incepuse cu o pravalie in Ulita Mare a Târgului Craiovei in 1792 si in decurs de 15 ani, cumparând livezi, locuri de aratura in Lunca Jiului si pravalii, strânge o mare avere. Impreuna cu sotia sa, Ivana, hotaraste, neavând copii, sa ridice din temelie biserica din mahalaua Popa Anghel Chitaranoaia, pe locul celei arse. Murind inainte de a o ispravi, fratele sau Serban continua si termina lucrul, infrumusetând-o cu ajutorul cojocarilor. Numarul acestora era foarte mare in Craiova anilor respectivi, intr-o perioada de 20 de ani existând un numar de 103 asemenea meseriasi indispensabili in cea mai mare parte a anului. Dintre acestia, in 1826, Eme Chiurcibasa inalta clopotnita si termina de zugravit biserica. Numele Chitaranoaia pe care il luase mahalaua, probabil de la un morar numit Chitoran, este inlocuit cu Hera, numele ctitorului. In urma cutremurului de la 1838 biserica are mult de suferit dar in 1860 i se face o reparatie generala darâmându-se turla de zid si clopotnita. In acelasi timp se inchide pridvorul si se desfiinteaza zidul dintre naos si pronaos. Ulterior se tinde sa se redea bisericii forma initiala. Se deschide pridvorul, se reface zidul despartitor, dintre naos si pronaos, se ridica turla de caramida. In 1869 si 1906 este executata o noua pictura peste vechea fresca iar in 1933, in-teriorul este repictat in intregime. Mândrie a localnicilor, biserica Sfântul Ioan-Hera pastreaza traditionalul stil brâncovenesc din secolele XVII-XVIII.