Constructie impunatoare si eleganta, „Catedrala Arhiepiscopiei Dunarii de jos” din municipiul Galati are hramurile Sfantul Andrei si Sfantul Nicolae.
Piatra de temelie a acestui simbol al orasului a fost pusa la 27 aprilie 1906, de printul Ferdinand si Regina Maria, avandu-l alaturi pe episcopul Dunarii de jos, Pimen Georgescu, viitorul mitropolit al Moldovei.
Constructia, realizata dupa planurile arhitectilor Petre Antonescu si Stefan Burcus, a fost terminata in anul 1917. Cu o lungime de 37 de metri si inaltimea de 42,5 metri, edificiul este conceput in stil muntenesc, fiind lipsit de abside laterale.
La cutremurul din 1940 s-a prabusit turla cea mare iar restaurarea a inceput in 1950 dupa proiectul arhitectului Stavru Cosifide si inginerului E. Sataru. Lucrarile au fost coordonate si supravegheate de arhitectul Eugen Chefeneux si pictura a fost restaurata de Niculina Dona. La 7 iulie 1957 biserica a fost resfintita.
Cutremurul din 1977 si ridicarea apei freatice in zona au adus noi distrugeri, impunandu-se lucrari de consolidare deosebit de serioase. In acest sens s-a realizat o retea de centuri si stalpi de beton armat si consolidarea locala in arcele din naos, absida si bolta altarului, la boltile si cupolele pridvorului. S-a impus de asemenea inlocuirea a doua coloane din beton armat. In paralel cu aceste lucrari a fost restaurata pictura de Gh. Popescu, in fresca, in stil bizantin.
Catedrala a fost resfintita in 2006 de un sobor alcatuit din 16 membri ai Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane alaturi de prelati sositi din Grecia. La marea sarbatoare la care au luat parte multi preoti si credinciosi s-au aniversat 100 de ani de la punerea pietrei de temelie a sfantului locas si implinirea a 10 ani de la aducerea pentru prima oara in tara noastra a moastelor Sfantului Andrei, ocrotitorul orasului. Cu acest prilej au fost aduse la Galati o parte din moastele Sfantului Nectarie de la Eghina.
Biserica este compartimentata in incaperile traditionale: Altar, naos, pronaos si pridvor deschis. Absidele laterale sunt inglobate in grosimea zidurilor. Pridvorul prezinta coloane duble si arcuri trilobate. Locasul este incins de un brau casetat la o treime din inaltimea zidurilor inaltate pe temelia din piatra cioplita. Un alt brau in torsada se afla deasupra ferestrelor. Sub cornisa sunt insiruite firide mici. Biserica are o turla mare pe naos si doua mici deasupra pronaosului.
Pardoseala este din dale de marmura de Carara albe si rosii. Aceeasi marmura a fost folosita la amvon si la braul de pe catapeteasma din zid. Policandrele sunt din bronz masiv. Locasul pastreaza moastele mai multor sfinti, ale ocrotitorilor catedralei, ale Sfantului Haralambie si altii.
IRINA STOICA
Comentarii