Mausoleu al familiilor regale daneze, cea mai veche constructie ecleziastica din caramida din nordul Europei aflata pe insula Zealand – regatul Danemarcei – este remarcabila prin influenta profunda asupra arhitecturii din intreaga regiune.
Pe locul in care se ridica astazi impunatorul edificiu regele Harald Bluetooth a ridicat in anul 980 o biserica de lemn. Mai tarziu, prin anul 1081 aceasta constructie a fost inlocuita de alte doua structuri din lemn construite in anii 1030, respectiv 1080. In cea de a doua jumatate a secolului al XII-lea mestesugarii din Lombardia, au introdus folosirea caramizilor in constructii, astfel incat in 1170, Episcopul Absalom hotaraste reconstructia intregului edificiu cu acest material, lucrari continuate de succesorul sau, Episcopul Peder Suneson.
Constructia a fost initial realizata in stil romanic, dar dupa ce fusese inaltata, jumatatea din est s-a continuat in stil gotic. Lucrarile s-au terminat in 1275 cu exceptia turnului din nord, terminat la sfarsitul secolului al XIV-lea.
Construita in principal din caramida, pe alocuri au fost folositi in interior si mici bolovani de piatra. Soclul peretilor exteriori este din granit, utilizandu-se grinzi din stejar pentru intarirea structurilor, la vremea respectiva constructorii nefiind siguri de rezistenta caramizilor. In secolul al XV-lea episcopul Olaf Mortensen a comandat porticul in stil gotic, excelent exemplu al arhitecturii daneze din caramizi, remarcabil pentru frontonul acoperisului sau si pentru forma asimetrica a partii inferioare a frontonului fatadei. Caramizile folosite creeaza un efect de umbrire ca urmare a controlului constructorilor asupra procesului de realizare a caramizilor.
Episcopii care au urmat, nobilii si membrii familiei regale au adaugat noi cladiri edificiului care din secolul al XIII-lea pana in cel de al XV-lea s-a extins pana aproape de forma pe care o are astazi. Printre noile cladiri care au fost construite se remarca: Capela Sfantului Andrei in 1387, Capela Sfintei Bridget in secolul al XV-lea, Capela Magilor in 1460, Capela lui Frederic al V-lea, in stil neoclasic in 1722. Doua capele regale au fost construite in secolul al XX-lea: 1924 – capela lui Christian al IX-lea, respectiv 1985 – capela Regala. Dintre acestea se distinge Capela Magilor, cu doua etaje si peretii acoperiti de picturi, construita din caramizi cu invelis ceramic, invelis care s-a erodat in timp. La etajul al doilea se afla Sala Cavalerilor in care sunt expuse cateva pietre sculptate de mare valoare.
Capela lui Christian al IV-lea este una funerara, prima cladire postmedievala adaugata catedralei, iar cea a lui Frederik al V-lea, in forma de cruce este conectata la culoarul sudic al catedralei printr-o cladire transversala. Mobilierul Catedralei s-a pierdut in mare parte, alte piese fiind vandute la o licitatie din 1806. A supravietuit o singura piesa de altar, o adevarata capodopera a artei religioase nordice, realizata in 1560.
Dupa Reforma (trecerea de la catolicism la luteranism), Catedrala a ajuns intr-o stare avansata de degradare si in 1630 Christian al IV-lea a inceput lucrarile de restaurare, adaugand constructiei turle si reproiectand integral acoperisul. Cele 39 de morminte regale din ultimii 600 de ani sunt adevarate opere de arta, iar deasupra uneia dintre intrari poate fi admirat ceasul cu figurine, in vreme ce labirintul de culoare te poarta dintr-o epoca istorica in alta.
Imparateasa Rusiei, Maria Feodorovna, a fost inmormantata aici pana la 23 septembrie 2006, cand ramasitele ei au fost inapoiate pentru a fi reinhumate la Sankt Petersburg.
Inscrisa din 1995 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO, Catedrala gazduieste unul din corurile principale de baieti din Danemarca – Corul baietilor – cu concerte pe tot parcursul anului, o atractie turistica deosebita, vizitata anual de peste 165.000 de turisti amatori de noi si vechi frumuseti.
IRINA STOICA
Comentarii