Simbol al Marii Uniri, Catedrala Ortodoxa din Alba Iulia are hramurile Sfânta Treime si Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil. Construita intre 1921-1922, a fost ridicata in partea de vest a cetatii Alba-Iulia conceputa ca o continuare a asezamântului mitropolitan balgradean in care Mihai Viteazul a ridicat in 1597 o biserica de zid, demolata de autoritatile habsburgice intre 1713-1714. Pe locul acesteia a fost ridicata o biserica memoriala din lemn, purtând numele marelui voievod.
Lucrarile pentru inaltarea impunatoarei catedrale au inceput in primavara anului 1921, piatra de temelie fiind pusa la 28 martie. Au fost realizate dupa planurile arhitectului D. Gh. Stefanescu si s-au desfasurat sub conducerea inginerului Tiberiu Eremia. Sfintirea bisericii s-a facut la 8 octombrie 1922 iar modelul edificiului a fost Biserica Domneasca din Târgoviste.
Intrarea in biserica se face printr-un pridvor deschis cu arcade largi, sprijinite pe patru coloane cu capiteluri frumos ornamentate. In nisele laterale din pridvor sunt montate placi de marmura care evoca patru evenimente importante: „Tiparirea Noului Testament de Mitropolitul Simon Stefan in 1848”, „Unirea de la 1600 infaptuita de Mihai Viteazul”, „Martiriul lui Horea, Closca si Crisan” si „Refacerea unitatii spirituale a românilor”.
In pronaosul de mici dimensiuni sunt zugravite in fresca portretele lui Mihai Viteazul si al Doamnei Stanca. Naosul este impunator, impartit in trei nise prin patru stâlpi octogonali imbracati in placi de marmura si incoronati cu capiteluri bizantine. Pictura interioara, a fost executata de Costin Petrescu si ucenicii sai.
Pe peretele vestic al naosului sunt portretele ierarhilor din vremea construirii Catedralei: arhiepiscopul Nicolae Balan, mitropolit al Ardealului, Banatului si Maramuresului si Miron Cristea, patriarhul României si cele ale regelui Ferdinand si a Reginei Maria, suveranii României Mari. In cupola centrala este pictat Iisus Pantocrator si pe bolta absidei Altarului chipul Sfintei Fecioare. Iconostasul, sculptat in lemn de stejar, este opera sculptorului C.M. Babic si este impodobit cu motive florale care inconjoara registrele traditionale, intreaga pictura fiind opera lui Ion Norocea.
Deasupra usii vesmântariei, in Altar, apare portretul maestrului Costin Petrescu. In exterior Biserica este decorata cu ocnite si un râu in torsada, iar cele trei turle sunt ridicate pe socluri patrate.
Catedrala este inconjurata de o incinta dreptunghiulara cu doua pavilioane mari in partea de est si doua in partea de vest, legate intre ele prin galerii de acces sprijinite pe coloane si arcade duble, decorate cu motive florale si geometrice. Intre ultimele doua pavilioane se inalta clopotnita de 58 de metri.
Vechile clopote, turnate in bronz de tun din Primul Razboi Mondial, au fost demontate si duse la Muzeul Arhiepiscopiei Ortodoxe din Alba Iulia si inlocuite cu unele lucrate la Innsbruck in Austria, donatie a unei familii din Târgu Mures.
La data de 15 octombrie 1922 aici a avut loc ceremonia de incoronare a Regelui Ferdinand si a Reginei Maria ca suverani ai României Mari. Dupa sfânta liturghie oficiata in interior de Patriarhul Miron Cristea, care a sfintit coroanele, oficierea incoronarii a avut loc in exterior, pe o scena imbracata in pânza rosie pe care era inaltat baldachinul special din brocart rosu si galben pe fond alb. Din 1975 locasul serveste si drept Catedrala a Episcopiei Ortodoxe de Alba Iulia.
IRINA STOICA
Comentarii