Duminica 9 Martie, Biserica Ortodoxa ii praznuieste pe "Cei 40 de Mucenici de la Sevastia". Acestia erau soldati, care au trait in timpul domnieiimparatului Licinius (308-324), acerb prigonitor al crestinilor. Erau nu doar romani ci si greci si armeni si faceau parte din Legiunea a XII-a Fulminata din Armenia. Erau crestini si trei dintre ei: Chiron, Candid si Demnos, deosebit de priceputi in studiul si propovaduirea Scripturilor. In anul 320 sau 315 dupa alte surse, guvernatorul Armeniei, Agricolae,ii sileste sa se inchine idolilor. Ei refuza categoric si in numele lor vorbeste Chiron care spune prigonitorilor ca apara pe Imparatul Ceresc – Hristos, mai mult decat peimparatul pamantesc.
Sunt intemnitati si opt zile sunt batuti cu pietre, dar semnele divine care li s-au aratat le-au intarit credinta. In noaptea de 8-9 martie, pe un ger cumplit sunt scosi din temnita si scufundati in lacul Sevastia. Alaturi, prigonitorii pregatisera niste bai calde pentru a-i revigora pe aceia care se hotarau sa se inchine idolilor. Unul dintre ei, nemaiputand suferi chinurile, a iesit din apa inghetata, dar a cazut fulgerat la pamant, in timp ce alerga spre baile calde. Locul sau a fost luat de temnicierul Aglae, care desi nu era macar banuit ca este crestin, si-a marturisit credinta, intelegand ca moartea muceniceascail duce mai aproape de Imparatia Cerurilor.
Cei din apa inghetata au inceput sa se roage si, in urma rugaciunii lor, s-au intamplat o serie de minuni. Apa lacului s-a incalzit, gheata s-a topit si asupra capetelor mucenicilor au coborat din cer 40 de cununi stralucitoare. Cand a doua zi au fost scosi din lac, morti fiind, calaii i-au urcat intr-o caruta pentru a-i duce intr-un loc anume, unde urmau sa fie arsi. Unul dintre mucenici, Meliton, nu murise si prigonitorii l-au lasat pe mal cu gand ca vor reusi convertirea lui. Mama sa, o femeie suferinda, in varsta, i-a luat insa trupul si l-a pus deasupra celorlalti cu cuvinte deimbarbatare. Tuturor li s-au sfaramat fluierele picioarelor si apoi au fost arsi, cenusa lor si oasele fiind aruncate intr-un rau din apropiere. Apa a adus insa la mal ramasitele pamantesti ale martirilor pe care crestinii le-au strans si le-au ingropat cu mare cinste.
In tara noastra avem moaste la manastirile Antim din Bucuresti si Neamt. In memoria martiriului lor se pregateste un aliment ritual, constand in principal din colacei din aluat in forma de opt, copti sau fierti in apa indulcita cu miere si adaos de nuca. In ziua praznuirii Celor 40 de Mucenici, in satele noastre de odinioara se scoteau plugurile in mod festiv in fata casei. Tot acumisi serbeaza ziua de onomastica cei care nu au sfant patron.
IRINA STOICA
Comentarii