„De N.S.A. n-ai unde sa te-ascunzi!”

           O datã cu aparitia N.S.

           O datã cu aparitia N.S.A., a avut loc o deplasare a puterii si influentei C.I.A. înspre noul organism de spionaj. Astfel, Richard Helms s-a exprimat cã, în timp ce el, ca director al C.I.A., avea responsabilitatea integralã a activitãtii informative, în realitate controla doar 15 la sutã din operatiunile comunicatii, o mare parte din restul de 85 la sutã apartinând secretarului pentru apãrare si Comitetului Reunit al Sefilor Statelor Majore. Potrivit raportului Comitetului Senatorial pentru informatii din 1976, sub raportul bugetului si al amplorii activitãtii, „cea mai influentã personalitate (din spionajul S.U.A.) este directorul N.S.A.”.
           Disputele între Stanfield Turner, fost director al C.I.A. în perioada 1977-1981, si ministrul apãrãrii Harold Brown, asupra primatului responsabilitãtii fatã de activitatea de informatii, au fost rezolvate prin Ordinul executiv al Presedintelui S.U.A. nr.12036 din 24 ianuarie 1978, care a reorganizat comunitatea de informatii. Ministrului Apãrãrii i s-a lãsat conducerea generalã asupra N.S.A. si serviciilor de informatii militare, iar directorului C.I.A. i s-a oferit posibilitatea exercitãrii unui control mai mare atât în distribuirea sarcinilor în întreaga comunitate, cât si asupra bugetului comun. Nu existã vreo lege care sã interzicã N.S.A. sã desfãsoare vreo activitate. Existã doar legi care interzic difuzarea oricãrei informatii privind agentia. N.S.A. dispune de mijloace de ascultare si supraveghere video care depãsesc orice imaginatie. Dupã cum afirma Walter Mondale, fost vicepresedinte al S.U.A., senator si membru al Comitetului pentru Informatii, N.S.A. reprezintã „probabil sursa cea mai importantã, luatã separat, a informatiilor de securitate pentru S.U.A.” La rândul sãu, senatorul Frank Church atrage atentia cã: „aceste posibilitãti pot fi orientate în orice moment asupra poporului american si nici un american nu va mai dispune de drepturi asupra vietii personale. Ele permit sã se supravegheze orice: convorbirile telefonice, telegramele etc. N-ai unde sã te ascunzi.” Unul dintre cele mai importante sisteme de ascultare ale N.S.A., numit „Echelon” include, alãturi de S.U.A., alte patru state: Marea Britanie, Canada, Noua Zeelandã si Australia. „Echelon” este un sistem de supraveghere globalã si are ca obiectiv principal satelitii „Intersal” utilizati pentru „transmiterea celei mai mari pãrti a apelurilor telefonice, comunicatii prin Internet, postã electronicã, fax si telex. Potrivit lui Alain Pompidou, presedintele Comisiei pentru Evaluare Tehnologicã si Stiintificã, „Echelon”, poate capta pânã la douã milioane de convorbiri pe minut, misiunea sa fiind aceea de a urmãri guvernele, organizatiile si firmele…”. Sistemul „Echelon” dispune de sase baze de ascultare: douã în S.U.A. (Sugar Grove si Yakima), douã în Marea Britanie (Menhilth Hill si Morwenstow) si câte una în Noua Zeelandã (Waihopai) si Australia (Geraldton). Uriasa cantitate de date rezultate din interceptarea comunicatiilor este prelucratã cu ajutorul calculatorului care opereazã în baza unor cuvinte cheie ce include notiuni ca: arme, droguri, bani etc. În mod inevitabil una dintre aplicatiile de bazã ale acestui sistem se referã la spionajul industrial. Unul dintre cazurile importante a ocupat spatii ample în cotidianul francez „Liberation” si în sãptãmânalul englez „Sunday Times”. Este vorba de furnizarea de cãtre „Echelon” a unor date datoritã cãrora Franta pierde un important contract în baza cãruia ar fi urmat sã vândã avioane „Airbus” Arabiei Saudite. Beneficiarul informatiilor si al contractului în valoare de 1400 de milioane de dolari: compania americanã „McDonell-Douglas”! Despre performantele N.S.A., unii români s-au putut convinge personal atunci când, cu prilejul unei prime prezente a S.U.A. la Târgul International Bucuresti, între exponate se afla fotografia unei monede reperate din spatiul cosmic pe un trotuar din Bucuresti. Este adevãrat cã exponatul nu purta paternitatea N.S.A., ci a N.A.S.A., agentia pentru cercetãri si explorãri spatiale. N.S.A. are drept tel permanent al profesionalismului sãu, acela de a fi cu cel putin cinci ani înaintea nivelului tehnologic existent. În scopul mentinerii unui înalt standard pentru specialistii în comunicatii si criptografie, a fost pusã la punct o tehnicã a recrutãrii de cadre minutioasã si de duratã. Sunt alesi licentiati în matematicã, fizicã, limbi strãine, cu minte agerã si cu aptitudini pentru sah, cuvinte încrucisate etc. Cei care trec un sever test de cunostinte si aptitudini sunt supusi unor verificãri specifice: mediul din care provin, cerc de prieteni si cunostinte, convingeri politice. Testul psihologic va furniza date privind stabilitatea emotionalã, normalitatea vietii sexuale, loialitatea s.a.m.d. Urmeazã un test detector de minciuni de lungã duratã, care o datã trecut, dã posibilitatea celui ales sã urmeze cel mai elaborat curs pentru cifruri din lume si sã studieze în biblioteca N.S.A. o colectie unicã de lucrãri privind codurile si cifrurile. De asemenea, acesta va mai adãuga o limbã strãinã la cele douã-trei pe care le stie deja.
           Volumul documentelor secrete elaborate anual este estimat între 50-100 milioane, ceea ce presupune un consum de circa 200 de tone de hârtie sãptãmânal.