Aflata in mijlocul Arhipelagului Cicladelor din Marea Egee, Insula Delos a fost odinioara unul dintre cele mai importante locuri sfinte din vechea Grecie. Incarcata de legende, emana deopotriva liniste, mister si acea siguranta care a facut ca ea sa devina cel mai ravnit port natural dintr-o zona suficient de strabatuta atat de corabii, cat si de furtuni.
Conform miturilor stravechi relatate de Hesiod si de alti mari carturari ai Antichitatii, insula a aparut pentru a curma suferintele zeitei Leto (Latona in versiunea romana). Aceasta fusese sedusa de Zeus si urma sa aiba un copil dar Hera, renumita pentru salbatica ei gelozie o pusese pe Gaia (Zeita Pamantului) sa-i jure ca nu-i va permite sa nasca nicaieri pe Pamant. Induiosat de soarta tinerei si vrand sa-si ajute fratele, Poseidon a ridicat din adancuri Insula Delos care intai a plutit nesigura pe apa dar a fost prinsa in lanturi si fixata de Zeus. Aici a dat nastere Leto celor doi zei stralucitori: Apollo si Artemis.
Insula stancoasa, cu lungimea de 5 kilometri si latimea de 1.300 de metri, Delos a devenit un sanctuar-cetate inchinat lui Apollo, un centru cultural, un centru de schimburi comerciale, un teatru de razboi, un loc pentru tratate de pace, pentru competitii sportive si pentru vacante.
In secolul al VIII-lea i.Hr. se organizau festivaluri si jocuri sportive in onoarea lui Apollo si tot atunci a fost construit templul dedicat zeului. In secolul al V-lea i.Hr. insula se afla in zona de influenta a Atenei iar atenienii au organizat o „purificare” a locului interzicand ingroparea mortilor aici. Apoi, un secol mai tarziu au interzis toate nasterile si inmormantarile aici transferand mortii pe o alta insula din apropiere.
Cucerirea Greciei de catre romani a reprezentat o perioada prospera pentru Delos. Insula s-a transformat intr-un port liber, un activ centru comercial, renumit mai ales pentru comertul cu sclavi. Aici se vindeau si se cumparau zilnic circa 10.000 de sclavi, insula avand o populatie de 30.000 de locuitori ceea ce era disproportionat fata de dimensiunile sale.
In momentul in care in Delos se atinsese o culme a dezvoltarii, in anul 88 i.Hr. regele Mitridate din Ponta, inversunat dusman al romanilor a debarcat pe insula iar jaful care a urmat a avut consecinte de neimaginat. Istoria insulei pare sa se fi oprit aici pentru ca nu a mai fost descoperita nicio informatie in acest sens.
In 1873 au inceput sapaturile arheologice ale Scolii Franceze de Arheologie. Aici au fost descoperite, pe langa centrul politic si religios al insulei, o multime de case private. La inceputul secolului trecut au fost facute cercetari si de arheologii greci si au fost realizate de asemenea restaurari de amploare. Scoala Franceza de Arheologie a reconstituit cateva culoare si a acoperit casele antice pentru a proteja mozaicurile.
Din 1990 situl arheologic a fost pus sub protectie UNESCO iar accesul vizitatorilor se face cu barci-taxi care pleaca de pe insula Mylonos.
Desi lucrari de arta din insula se pot vedea in muzee din toata Grecia si nu numai, se poate descifra printre ruinele ramase stralucirea ei de odinioara.
Printre constructiile care uimeau trebuie amintit teatrul cu o capacitate de 5.500 de spectatori, templele inchinate lui Apollo, lui Poseidon, lui Hercule, dar si cel construit in onoarea divinitatilor egiptene. Dintre mozaicuri trebuie amintit cel care il reprezinta pe Zeul Dionisos calare pe o pantera iar Muzeul Arheologic expune piese de marmura si ceramica, admirabil conservate.
Cel mai frumos si mai atractiv punct de pe insula este Terasa Leilor, construita pentru protectia unui lac sacru pe malul caruia se credea ca s-a nascut Apollo. Se spune ca au fost 16 lei, altii sustinand doar noua. Din pacate au ramas numai cinci intacti si fragmentele altor trei. Ceilalti s-au pierdut, cu exceptia unuia care a fost modificat de un sculptor anonim astfel incat sa semene cu leul Sfantului Marcu.
IRINA STOICA
Comentarii