Considerat unul dintre locurile cele mai incarcate de istorie din Etiopia, orasul Gonder (sau Gandar), asezat la o altitudine de 2300 metri, a fost pâna in 1855 capitala tarii. Legenda spune ca in secolul al XVI-lea, imparatul etiopian Labna Dangal a avut un vis profetic, in care i s-a aratat un inger. Acesta l-a indemnat sa caute un loc al carui nume incepe cu G si acolo sa inalte capitala tarii. Etiopienii avusesera pâna atunci numai regi nomazi care isi mutau „resedinta” din loc in loc.
Regele a inceput sa caute, fara sa gaseasca insa locul aparut in vis. La fel au facut si urmasii lui, care, vreme de un veac, au construit palate in diferite locuri. Prima constructie cu adevarat imperiala a fost ridicata pe o inaltime estica din dreptul lacului Tana, regele Susenyos instalându-si curtea lânga Gorgore.
Visul imparatului Labna Dangal este implinit insa abia in 1936, când regele Fasilides, fiul lui Susenyos, isi stabileste cartierul general in bazinul Gonder. Fasilides ocupase tronul in urma unei rebeliuni populare a bisericii copte impotriva tatalui sau, care trecuse la catolicism. Noul rege se instaleaza aici, renuntând pentru totdeauna la mutarile in care regii porneau insotiti de tot alaiul curtii: curteni, ofiteri, garzi si servitori, oficialitati si chiar prostituate, in vreme ce bagajele erau purtate de 100.000 de catâri. El a stabilit aici capitala. De aceea a ridicat un castel fortificat, terminat in 1648. Constructia, situata in complexul Fasil Ghebbi poarta semnatura unui arhitect indian adus aici la chemarea regelui. Palatul are doua etaje.
La parter se afla o camera pentru oaspeti, folosita in general ca sufragerie regala, la primul etaj exista o sala de rugaciune si alte incaperi mai mici pentru activitati zilnice, iar la etajul al doilea dormitoarele bogat mobilate. Palatul cu patru turnuri rotunde si cupola de piatra, cu usile si ferestrele in arc, impresioneaza si prin multimea crenelurilor si a scarilor de bazalt inchis la culoare. In timp, Fasil Ghebbi a fost transformat intr-un complex care cuprindea in interiorul zidurilor sale douazeci de palate regale si circa treizeci de biserici.
Dupa moartea lui Fasilides, in 1667, a urmat la tron fiul sau, Yohannes I. Preocuparile acestuia vizau atât conservarea religiei copte, cât si dezvoltarea culturii. De aceea, complexului imperial i s-au adaugat biblioteca si cancelaria. Biblioteca, având doua etaje, era impodobita cu crucifixe din tuf rosu, iar cancelaria prezenta minunate frize de fildes. Regele a impus insa respectarea credintei oficiale – copte – având o atitudine ostila fata de musulmani si de evrei si expulzând catolicii care nu voiau sa renunte la religia lor.
Urmasul la tron al lui Yohannes I a fost Iyasu I, unul dintre nepotii lui Fasilides. El a transformat orasul intr-un important centru comercial, atragând calatori din Europa, Orientul Apropiat si Peninsula Arabica. A construit câteva cladiri importante, cea mai cunoscuta fiind biserica Debre Berhan Selassie.
Spatiul regal a fost inconjurat de ziduri cu o lungime de 900 de metri, iar interiorul prezenta un amestec de stiluri: indian, arab si baroc. Palatul ridicat de Iyasu I continea o sala patrata inconjurata de trei turnuri. Era numit „Palatul cu sa”, datorita formei ciudate a acoperisului. In jur se aflau si alte cladiri importante: Casa Muzicii, Casa de Casatorii si bisericile.
Dintre acestea, biserica Debre Berhan Selassie se afla in mijlocul unui parc inconjurat de un zid crenelat. Are peretii si tavanul acoperite de fresce. Regele Yusuf I a murit in 1775, asasinat de fiul sau Tekle Haimanot, ucis la rândul sau dupa numai doi ani de domnie. In 1821, noul rege, Bakaffa, a reusit pentru scurta vreme sa stabilizeze imperiul macinat de lupte sângeroase. A cedat tronul fiului sau Iyasu al II-lea care a sprijinit artele, a dezvoltat comertul si a stabilit in Gonder o comunitate musulmana. Eforturile sale insa nu au fost incununate de succes, pentru ca, mai târziu, regele Tewrodos a mutat capitala in Debre Tabor si mai târziu, in 1855, in Magdela.
Cu toata frumusetea sa, cu constructiile magnifice si pietele largi, orasul a intrat intr-un con de umbra, desi opusese o rezistenta puternica in fata vicisitudinilor secolului trecut. Guvernul de la Addis Abeba a lansat o mare campanie de restaurare, data fiind imensa mostenire istorica si culturala de aici.
Multe dintre traditiile orasului s-au pastrat si in zilele noastre. Astfel, in fiecare an are loc o sarbatoare numita Tinket, in cadrul careia sunt sfintite apele inainte ca baile sa fie deschise publicului.
IRINA STOICA
Comentarii