Unul dintre cele mai misterioase locuri din Anglia, dominand sesurile netede ale Somerset-ului, este colina Glastonbury, pe care se ridica inca o turla ruinata de biserica, invaluita in ceata. Glastonbury, animatul orasel de provincie, primeste vizitatori tot timpul anului fiind incarcat de legende. Cei mai multi dintre cei care vin aici sunt atrasi de legendele regelui Arthur, pe langa care apar pelerinii in cautarea Sfantului Graal si astrologii, convinsi ca pot gasi ascunzatoarea unui zodiac natural.
Oraselul exista din vremuri stravechi, pe vremea cand era inconjurat de mlastini. Marturiile istorice fixeaza inceputul acestuia in jurul anului 705, cand regele Ine a ctitorit aici o manastire, care in secolul al X-lea a devenit o abatie benedictina. Sapa-turile arheologice au scos insa la lumina urme ale unor constructii mai vechi din pamant intarit cu nuiele sau chiar din piatra din care nu au supravietuit decat fundatiile. Dintre ele, invaluite in mister, unele apartin bisericii construite in secolele al XIII-lea si al XV-lea.
Aceasta, cunoscuta drept „Capela Doamnei”, era parte a unei abatii ridicata pe locul altei biserici, mistuita de un incendiu in anul 1184. Conform legendei aceasta era „Biserica Veche” intemeiata de Iosif din Arimateea. Iosif era cel care infasurase in giulgiu trupul Mantuitorului si Il depusese in mormant. Tot el, stransese in cupa din care Iisus bause la Cina cea de Taina, sangele celui ucis pe cruce si plecase cu aceasta la Glastonbury, unde se stabilise ridicand o biserica. Cupa era cunoscuta drept Sfantul Graal si fusese ascunsa privirii oamenilor din cauza pacatelor lor.
O alta legenda povesteste ca, in drum spre Glastonbury, Iosif s-a oprit la Wearyall Hill si a inceput sa se roage, sprijinindu-se in toiag. Toiagul a capatat radacini transformandu-se in „macesul din Glastonbury”, inflorind si astazi in incinta abatiei St. John de Paste si de Craciun.
Misterul cel mai adanc este legat de moartea regelui Arthur. Calugarii pretindeau ca, in jurul anului 1190, ar fi descoperit ramasitele pamantesti ale regelui si ale sotiei sale, Guinevere. Exista indoieli serioase asupra acestei teorii cu atat mai mult cu cat exista si o alta, conform careia, vestitul rege ar fi fost ingropat la Bridget, in Tara Galilor.
Referitor la moartea sa, legenda relateaza ca, invins si grav ranit in batalia de la Camlann – al carei loc nu a fost identificat – Arthur a fost dus pe insula Avalon. Acolo i-a cerut credinciosului sau Sir Bedivere sa-i arunce in apa faimoasa sabie „Excalibur”. Cand cavalerul a aruncat-o a aparut o mana care a tras sabia in adanc. Mormantul din incinta abatiei a fost descoperit dupa ce un bard galez i-a dezvaluit regelui Henric al II-lea secretul inhumarii. Dupa incendiul din 1184 calugarii au sapat si au descoperit la o adancime de 2 metri o lespede de piatra si o cruce de plumb cu inscriptia „Aici zace spre odihna vestitul rege Arthur in insula Avalon”. Sub lespede se afla un sicriu continand osemintele unui barbat de 2,40 metri si a unei femei blonde. Mormantul nu este marcat, dar osemintele au fost reinhumate in 1278 sub o lespede neagra din marmura.
Pe varful colinei calugarii au construit o biserica inchinata Sfantului Mihail care s-a daramat in timpul unui cutremur, iar la poale se afla un put vechi ale carui ape tasnesc cu un zgomot amintind de bataile inimii. Apa are culoare rosie, din cauza oxidului de fier din putul botezat „Izvorul Sangelui”, dar cel mai cunoscut nume al acestuia ramane „Fantana Potirului”, considerandu-se ca aici a fost ascuns „Sfantul Graal”, in cautarea caruia au pornit de-a lungul anilor cei mai straluciti cavaleri ai lumii.
IRINA STOICA
Comentarii