Cele doua domenii definitorii pentru civilizatia umana nu ar fi putut exista una fara cealalta, in pofida oricaror aparente si prejudecati, dar daca prezenta unor aspecte ale artei in unele stiinte este mai putin spectaculoasa, elemente ale unor stiinte precum anatomia, astronomia, chimia, botanica au dus la realizarea unor importante opere estetice.
Stiinta si arta reprezinta insasi natura incercarilor umane de a intelege si a descrie lumea din jurul nostru. Desi aceste subiecte si metode au traditii diferite, iar publicul vizat este diferit, in multe cazuri, motivatiile si obiectivele lor de baza sunt fundamental aceleasi.
Un exemplu elocvent in acest sens ar fi epoca industriala, o perioada in care gandirea si conceptele duc la design. Arta desenului, diagramele, compozitiile structurale si calculele au lucrat impreuna in armonie pentru a produce multe dintre inventiile care au modelat lumea pe care o cunoastem astazi.
Apropiat de perfectiune este genialul Leonardo Da Vinci. Cunoscut mai ales pentru operele sale de arta uluitoare, artistul a fost un remarcabil inventator si om de stiinta, creand cu maiestrie un echilibru armonios intre cele doua extreme care se afla la temelia celor mai importante opere ale sale. Talentul lui Da Vinci ca inginer de poduri a fost demonstrat in anul 2001, cand artistul norvegian Vebjørn Sand a realizat proiectul pasarelei Da Vinci-Broen, folosind planurile originale ale artistului pentru un pod menit sa se intinda peste Cornul de Aur din Istanbul.
In mare parte din cauza profilurilor sale ambitioase, ideea podului a fost initial respinsa ca o imposibilitate arhitecturala de sultanul otoman care a comandat-o. Podul a fost construit abia la 499 de ani dupa ce Da Vinci l-a proiectat cu pricepere, dovedind ca sultanul se inselase.
Printre cele mai interesante exemple ale artistului ca „trezorier” al progresului stiintific se numara picturile englezului Joseph Wright din Derby, care a promovat intens revolutia industriala, la sfarsitul secolului al XVIII-lea (acesta facea parte dintr-un cerc restrans de intelectuali cunoscut sub numele de Societatea Lunara, deoarece se intalneau in noptile cu luna plina, pentru ca astfel caii lor sa poata vedea drumul spre casa).
O parabola cu mesaj progresist evident este faimoasa pictura a lui Wright denumita „A Philosopher Giving a Lecture at the Orrery”, in care o lampa tine locul Soarelui, lucrarea descriind o adunare intima in jurul unui model mecanic al Sistemului Solar. Documentand popularitatea in crestere a stiintei in randul publicului larg, tabloul a inregistrat o serie de reactii la aceasta minune, de la mirare la introspectie.
Un alt gen de simbioza intre arta si stiinta in veacurile trecute, nu in perioada contemporana cand granitele dintre cele doua domenii au inceput sa se anuleze deseori, poate fi identificat in celebra pictura a renascentistului german Hans Holbein cel Tanar, „Ambasadorii”, o adevarata provocare pentru publicul receptor macar putin initiat in subtilitatile si ascunzisurile acestei arte.
Un mister aproape perfect, daca stiinta nu ar venit sa descifreze mesajele ocultate in imagine. Prin urmare, pictura este plina de simboluri politice sau morale precum lauta cu coarda rupta (reprezentand discordia dintre catolici si protestanti), crucifixul abia vizibil pe o parte sau mai multe elemente legate de aritmetica, geometrie, muzica si astronomie – cele „patru cai” sau arte liberale ale Quadrivium, bazate pe abilitatea gandirii, spre deosebire de cele practice, precum medicina si arhitectura.
Elementul de rezistenta al lucrarii il reprezinta acel contur bizar din prim-plan, care nu poate fi descifrat decat la o privire foarte atenta si avizata, un craniu apare inaintea noastra.
Este o anamorfoza (deformarea reversibila a unei imagini produsa printr-un procedeu optic) a craniului uman, „adevaratul protagonist” al picturii. Intre cele doua portretizate, intre arte si stiinte, se afla acel craniu parca volatil si care, in mod logic, nu ar avea ce sa caute intr-o asemenea imagine, amintindu-ne de mortalitatea noastra, mereu prezenta in fiecare segment al existentei, al lumii in general, chiar daca de cele mai multe ori nici macar nu ne gandim la asta…
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii