Aflata in judetul Neamt, comuna Garcina, satul Almas, manastirea cu acelasi nume cu obste de calugari are hramul principal „Duminica Tuturor Sfintilor”.
Traditia spune ca locurile impadurite de aici ofereau un adapost sigur obstii calugaresti stabilita intr-o poiana inca din secolul al XV-lea. Mai tarziu aceasta obste a fost condusa de Vasile Almas, venit din Transilvania impreuna cu sotia sa, Maria.
In anul 1659 cei doi, ajutati de localnici au ridicat un paraclis de lemn cu hramul „Sfantul Nicolae”. In paraclis se aflau cateva icoane si un iconostas adus de Vasile care devine ieromonah din obstea Manastirii Neamt. Sfantul locas este distrus de tatari iar Maria este ucisa.
Pe locul acestuia, in 1715, Ecaterina Cantacuzino, sotia spatarului Iordache Cantacuzino, ridica tot din lemn un schit de calugari. Schitul este pradat de eteristi in 1821, iar calugarii sunt schingiuiti si alungati.
Actuala biserica din piatra este construita in acelasi an 1821 de familia logofatului Bals si primeste hramul „Biserica Tuturor Sfintilor”. Aceasta ctitorie este intregita de domnitorul Constantin Mavrocordat, care continua zidirea pronaosului si inzestreaza locasul cu proprietati importante.
Biserica este construita in forma de cruce, cu trei turle, cea din mijloc fiind mai inalta. In stanga si in dreapta Altarului sunt doua pridvoare iar catapeteasma si mobilierul sculptat sunt realizate din lemn de stejar de mesteri local: Vasile Gaman, Gheorghe Ursu si Moroiu Constantin. Noul asezamant nu mai este destinat calugarilor ci este populat cu obste de maici.
In urma decretului din 1959 acestea sunt obligate sa paraseasca schitul care este inchis. Prin eforturile Mitropolitului Moldovei si Sucevei schitul se reinfiinteaza in 1987 cu obste de calugari, fiind subordonat Manastirii Horaista. Intre 1988-1995 biserica este zugravita in fresca de pictorii Morosanu Bratiloveanu si Stancu din Suceava. Locasul este sfintit la 1 octombrie 1995 de Preasfintitul Mitropolit Daniel primind si hramul „Acoperamantul Maicii Domnului”.
Credinciosii din zona si vietuitorii Sfantului asezamant sunt mandri de faptul ca in aceasta biserica slujbele nu s-au tinut niciodata in greceste sau in alta limba decat in romana. De asemenea sunt mandri de icoana facatoare de minuni a Sfintei Ana, realizata de un pictor anonim si profund increzator in puterile ei miraculoase, binefacatoare.
IRINA STOICA
Comentarii