Aflata in judetul Buzau, pe un deal din localitatea Berca, manastirea cu acelasi nume are hramul „Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil”. Locasul a fost ctitorit in secolul al XVII-lea de catre vel stolnicul Mihalcea Cândescu alaturi de sotia sa Alexandrina, nascuta Cantacuzino si fiii lor: Serban, Mihalcea si Moise. In 1672 stolnicul si familia sa construiesc un conac boieresc pe terenul respectiv, caruia, in 1694, ii adauga o biserica in stil brâncovenesc, asezamânt care a dainuit pâna in zilele noastre.
In 1741 manastirea este inchinata ca metoc Episcopului Buzaului si, dupa cutremurul din 1802, a fost ridicat din nou turnul clopotnita din partea sudica, distrus de vicisitudinile vremurilor. In 1864, dupa Secularizare, manastirea este transformata in biserica de mir. Aici functioneaza o vreme o scoala de „târcomnici” si chiar Seminarul Teologic Buzau. In 1945, turnul clopotnita si intreaga incinta monahala sunt bombardate de nemti. Intre 1832-1834 si apoi intre 1986-1989 se executa importante lucrari de restaurare, in 2003 este refacuta obstea bisericii si, in 2004, incep alte lucrari de reparatii si consolidare.
Manastirea este conceputa ca o cetate medievala, inconjurata de ziduri groase, cu un evident scop defensiv. De asemenea, clopotnita slujea ca turn de observatie. Biserica este zidita in forma de cruce, cu o singura turla pe naos si un pridvor sprijinit pe stâlpi. Acesta a fost inchis cu ocazia restaurarilor din anii 1800.
Initial biserica a avut trei turle, renuntându-se ulterior la cele doua de deasupra pridvorului când si turla de pe naos a fost inlocuita cu una octogonala din lemn, invelita in tabla. Usa de la intrare este din lemn de stejar iar ancadramentul acesteia si cele ale ferestrelor sunt din piatra, impodobite cu motive vegetale.
Pronaosul este despartit de naos prin trei arcade sustinute de patru coloane, ornamentate cu vrejuri si frunze, flori si pasari, iar capitelurile au, de asemenea, decoratii bogate. Se pare ca biserica a fost pictata in exterior, dar in zilele noastre este zugravita uniform, fara alte podoabe decât un brâu de piatra, imitând o funie impletita. Are opt ferestre cu ingeri de piatra deasupra.
Nu se cunoaste numele pietrarilor care au lucrat aici dar ancadramentul usii de la intrare este atribuit italianului Mira. Catapeteasma este din secolul al XIX-lea. Se considera ca pictura initiala este opera celebrului zugrav Pârvu Mutu, iar cea actuala apartine lui Nicolae Teodorescu si Gheorghe Tattarescu, acestia din urma fiind si cei care au desavârsit catapeteasma.
Manastirea a avut mai multe cladiri anexa, dar numai biserica a rezistat in timp, celelalte ajungând adevarate ruine ca si casele boieresti din vecinatate. Calugaritele si ceilalti credinciosi din zona continua sa faca eforturi sustinute pentru salvarea si conservarea manastirii de pe deal, adevarata comoara de arta brâncoveneasca.
IRINA STOICA
Comentarii