Duminica, 7 iunie, Biserica noastra praznuieste unul dintre marile evenimente ale lumii crestine. Sarbatoarea este cunoscuta drept „Pogorârea Sfântului Duh”, numite in popor „Rusalii”, ziua urmatoare fiind inchinata Sfintei Treimi.
Sarbatoarea Rusaliilor aminteste un eveniment deosebit din istoria bisericii crestine. In ziua respectiva, Apostolii impreuna cu Maica Domnului se aflau intr-un foisor la rugaciune, când asupra lor a pogorât Sfântul Duh sub forma unor limbi de foc. Apostolii au inceput sa vorbeasca limbi straine si au iesit cu totii in piata publica, unde au inceput sa vorbeasca oamenilor. Vorbindu-le in alte limbi, multi ascultatori i-au crezut beti, dar altii care calatorisera si in alte tari au recunoscut graiurile de acolo. Sfântul Apostol Petru a tinut o predica impresionanta in urma careia 300 de oameni au primit botezul.
Ziua respectiva este considerata ziua de nastere a bisericii crestine si dupa oficierea serviciului religios care se tine cu acest prilej, credinciosii primesc frunze de nuc, simbolizând limbile de foc in care au fost invaluiti Apostolii.
Numeroase biserici din tara noastra au hramul „Pogorârea Sfântului Duh”, una dintre acestea fiind Manastirea Dobrovat, din comuna cu acelasi nume, judetul Iasi.
Ctitorie a Sfântului Voievod Stefan cel Mare, biserica manastirii cu obste de calugari a fost zidita de domnitorul Bogdan al III-lea. Pictura in fresca a fost realizata intre 1527-1531, in vremea lui Petru Rares.
Asezamântul a fost atacat de tatari in anul 1658, reparatiile necesare fiind efectuate intre 1664-1685 de familia domnitoare Racovita, care a plasat in naos sapte morminte cu lespezi impodobite.
In anul 1739 este iarasi distrusa in urma luptelor in care muscalii, turcii si tatarii au invadat regiunea si au jefuit sfântul locas, pradat din nou de eteristi intre 1821-1822. In anul 1864, manastirea complet pustiita este transformata in puscarie, mentinându-si acest statut din 1865 pâna in 1900.
In primii ani ai secolului trecut, manastirea a fost transformata in orfelinat de fete, apoi in scoala de agricultura. Aceasta este mutata insa, si asezamântul poate primi in 1930 obstea monahala, infiintata de regele Carol I printr-un decret emis inca din 14 mai 1913.
Intre 1930-1948 aici se duce o viata monahala sustinuta, dar apoi manastirea este transformata in scoala si biserica devine parohiala pâna in 1990.
Reinfiintata ca manastire este populata de maici intre 1990-1992, dar din 1992 este preluata de calugari.
Biserica este zidita din piatra in stil moldovenesc, impartita in Altar, naos, o gropnita ingusta si pronaos. Are coloane de piatra in naos si pronaosul boltit. In exterior, zidurile sunt intarite de câte trei contraforturi pe fiecare latura. Intrarea se face pe latura de vest, pe sub un portal in arc frânt. Pronaosul este luminat de doua ferestre mari, tot in arc frânt, iar celelalte incaperi prezinta ferestre rotunjite in partea superioara si ocrotite de baghete incrucisate.
In anul 1851 s-au construit turle false de lemn deasupra naosului si pronaosului dar acestea au fost inlaturate cu prilejul restaurarilor din 1874-1876.
Fatadele exterioare sunt ornamentate cu ocnite si un rând de firide in caramida.
Ansamblul monahal cuprinde pe lânga biserca mare, ctitorita de Sfântul Stefan, una mica, ridicata pe ruinele unui paraclis, zidit de domnul Simion Movila in anul 1607, pentru odihna vesnica a fiului sau, Pavel, turnul-clopotnita din 1743, zidul de incinta si cladirea adapostind chiliile.
IRINA STOICA
Comentarii