Cunoscuta si sub numele de „Biserica Dorintelor”, Manastirea Hagigadar se afla in satul Bulai, comuna Moara, la circa 3 kilometri de municipiul Suceava. Asezamant de cult armenesc, dateaza din 1512. Manastirea este inaltata pe varful unui deal, accesul fiind posibil numai pe jos. Panta inclinata nu-i descurajeaza insa pe credinciosii care o urca in genunchi pana la poarta pe care intra tot in genunchi dupa ce pe drum se mai opresc aprinzand cate o lumanare.
Continua sa mearga in genunchi inconjurand biserica de trei ori ca sa li se indeplineasca dorintele. Drumul trebuie parcurs in tacere si se spune ca versantul de est a fost erodat de genunchii celor care il urcau.
Nu se stie de unde vine acest obicei dar se pare ca dupa trecerea veacurilor pelerinii pastreaza in suflet credinta si speranta ca dorintele lor vor fi indeplinite. De altfel numele sfantului locas vine din doua cuvinte, care in limba armeana inseamna „credincios” si „a indeplini”.
O inscriptie incastrata in zid il mentioneaza drept ctitor pe un negustor armean, Bogdan Donavakian care a ridicat sfantul locas intre 1512-1513, in vremea domniei lui Bogdan cel Orb (1504-1517). Legenda spune ca bogatul negustor de vite conducea o cireada spre Budapesta si s-a oprit pe dealul Bulai ca sa innopteze si sa se roage la o bisericuta de acolo. In timpul rugaciunii a auzit ingerii cantand si i-a aparut in vis Sfanta Fecioara care l-a binecuvantat si i-a spus ca la intoarcere sa inalte o manastire cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”.
Afacerile mergandu-i perfect, negustorul Donavakian si fratele sau au construit pe deal biserica de piatra fortificata, Hagigadar” care, multa vreme a fost cunoscuta si ca „Metocul armenesc”, o manastire in care initial nu erau calugarite in adevaratul sens al cuvantului, ci doar niste femei credincioase care traiau departe de lume, ducand o viata austera.
Biserica a suportat cateva reparatii, cea mai importanta fiind cea de la jumatatea secolului al XIX-lea cand la 4 august 1863 s-au serbat si 350 de ani de la ridicarea ei.
Din punct de vedere arhitectonic are o forma dreptunghiulara cu altar spre rasarit si o turla octogonala deasupra. Pridvorul, adaugat in secolul al XIX-lea pe latura sudica, are o cornisa triunghiulara cu doua ferestre deasupra. Pentru a permite instalarea a trei altare, cerute de oficierea cultului armean, naosul a fost largit, boltile acestuia si ale pronaosului sunt in stil moldovenesc si biserica a slujit ca resedinta episcopilor armeni.
Biserica este inchisa de multa vreme dar joia si vinerea un preot armean din Suceava vine si tine o slujba de sfintire a apei. Cu toate acestea curtea bisericii este ticsita de credinciosi mai ales de sarbatoarea Adormirii Maicii Domnului care, conform ritualului armean, este sarbatorita numai duminica, indiferent de ziua saptamanii in care cade.
Exista aici o icoana a Maicii Domnului, considerata facatoare de minuni si in curte sunt doua pietre funerare din marmura alba, cu inscriptii in limba armeana, placi pe care credinciosii au pus mii de monede pentru indeplinirea dorintelor. Asezamantul este inconjurat de ziduri joase cu sase porti de intrare in interiorul carora pe langa biserica se afla o trapeza, un grup sanitar, o fantana cu roata acoperita, o troita si o clopotnita.
In 1993 manastirea a fost lovita de un fulger care a declansat un incendiu dar icoana Maicii Domnului a scapat ca prin minune iar in anii 2005-2007 s-a pietruit drumul si s-au executat lucrari de reparatie, sustinute de familia Ohanesian din Los Angeles.
IRINA STOICA
Comentarii