Aflata in comuna Ciorogarla din judetul Ilfov, Manastirea Samurcasesti, cu obste de calugarite, are hramul „Sfanta Treime”, praznuit a doua zi dupa Rusalii.
Asezamantul a fost ctitorit in 1808 de vornicul Constantin Samurcas care a zidit-o pe mosia sa, la 15 kilometri de Bucuresti. In anul 1847 fiul sau adoptiv si nepot de frate, Alexandru Samurcas a donat manastirii vatra si pamantul din jur, fixand si reguli de administratie. Cu doi ani inainte, in 1845, fusesera facute primele reparatii la biserica afectata de ultimul cutremur. Alte reparatii au fost efectuate intre 1866-1869 cu fonduri alocate de Ministerul Cultelor si, in anul 1870 a fost pictata de Gheorghe Tattarescu si sfintita in acelasi an la 13 septembrie.
In 1876, in cimitirul bisericii a fost inaltata biserica mica – de fapt capela – cu hramul „Sfintii Imparati Constantin si Elena. La 28 septembrie 1914, un incendiu distruge mare parte din manastire iar cutremurul din 1940 o aduce intr-o stare deplorabila, dar este refacuta total de generalul Th. Ciurea.
Noua biserica are tot o singura turla ca si cea veche dar este mult mai impunatoare si este pictata de Gheorghe Popescu.
Biserica veche avea trei altare iar biserica noua respecta intru totul acest plan de constructie devenit aici o traditie. Catapeteasma din lemn de tei este cea originala, din 1808, scapata ca prin minune din incendiul din 1914.
Se spune ca generalul Theodor Ciurea a reconstruit biserica in urma unei promisiuni facute Sfintei Parascheva in timpul Primului Razboi Mondial. Atacati de inamic pe campul de lupta, oamenii cadeau sub grindina de gloante iar el a cerut ajutorul Cuvioasei Parascheva promitandu-i ca, daca va scapa cu viata, va ridica o biserica in cinstea ei. Dupa terminarea razboiului, a uitat de promisiunea facuta dar, in 1941, fiind prefect al judetului Ilfov, a fost rugat de calugaritele de la Samurcasesti sa le ajute sa refaca sfantul locas. Si-a adus brusc aminte de promisiunea facuta si asa s-a inaltat biserica frumoasa cu exteriorul acoperit cu ceramica si ornamente cu caramida aparenta si pridvorul larg, sustinut de coloane.
De Manastirea Samurcasesti sunt legate o serie de evenimente istorice. Aici au poposit in 1821, in drum spre Bucuresti Tudor Vladimirescu si pandurii sai, iar in 1866, inainte de plecare la Constantinopol, s-a oprit Carol I al Romaniei.
In 1944, cand osemintele lui Alexandru Ioan Cuza au fost transportate temporar de la Ruginoasa la Curtea de Arges, au fost depuse pentru scurta vreme la Samurcasesti. Tot aici, in acelasi an au fost adapostite moastele Sfintei Parascheva, cand Mitropolia Iasului a trebuit sa se retraga la Bucursti cu arhiva si odoarele sale.
Langa biserica se afla mormantul lui Zoe Samourcassi si a sotului ei Alexandru sub aceeasi lespede, in apropiere cel al poetului Sandu Tzigara-Samurcas (1903-1987). In spatele bisericii se afla cenotaful capitanului Valter Maracineanu, cazut in lupta la Grivita iar in curte sunt inmormantati ziaristul Alecu Beldiman si actrita Frosa Sarandy.
IRINA STOICA
Comentarii