Aflata la sud de orasul Craiova, in apropierea unei paduri de pe malul Jiului, Manastirea Sfantul Nicolae Sadova a fost initial o ctitorie a boierilor Craiovesti. Acestia au inaltat in jurul anului 1520 o biserica de lemn, pe locul careia Matei Basarab a ridicat una de zid, intre anii 1632-1633.
Constructia noului asezamant este legata de o legenda potrivit careia Matei Basarab, care sustinuse lupte impotriva turcilor la Schela Ciobanului, in zona Bechet, ajunsese cu armatele la Sadova. Dupa ce s-a rugat la icoana Sfantului Nicolae de aici, a promis ca, daca va invinge in lupta, va ridica o biserica de zid. La 26 august 1632 castiga lupta si, devenind domn al tarii, incepe constructia propriu-zisa. Impreuna cu sotia sa, Elena, ctitoreste mai multe biserici si manastiri, printre care Sarindari si Plumbuita din Bucuresti, Caldarusani, Maxineni, Govora si Arnota, unde este si inmormantat.
Biserica Manastirii Sadova a fost restaurata complet dupa anul 1900, fiind sfintita in 1904, in prezenta Regelui Carol. Dupa documentele existente si mai ales din picturile manastirii, reiese ca aceasta a gazduit la inceput calugari, dar in 1959 avea obste de calugarite. Acestea au fost insa obligate sa paraseasca locasul, in urma decretului 410, iar biserica a fost transformata in biserica de mir. In 1992 s-a reluat aici viata monahala si asezamantul a fost populat cu calugarite, dar in 1994 s-a revenit la obstea de calugari, asa cum fusese initial.
Biserica este din caramida, cu ziduri groase, inaltate pe o fundatie din bolovani de piatra. Are un pridvor inchis, destul de incapator. Intre naos si pronaos exista doi stalpi laterali grosi, care despart cele doua incaperi. Acestia sustin arcada pe care se reazema turla, de forma octogonala, acoperita cu placi de azbociment. Acoperisul bisericii este din tabla galvanizata, iar pardoseala, mozaicata. Peretii sunt strapunsi de ferestre mari, duble, si in interior se pastreaza inca o buna parte din pictura originala, curatata in 1904. In exterior, un brau median gros, torsionat, imparte zidurile in doua registre. Ambele sunt impodobite cu firide, cele de deasupra avand ornamente deosebit de elegante. Sub cornisa exista un brau ferastrau, alcatuit din trei randuri de caramizi.
Reluarea vietii monahale a impus si reparatii bisericii si cladirilor din jur, redand locasului frumusetea discreta de odinioara.
Autor: IRINA STOICA
Comentarii