Pe teritoriul dintre fluviile Zambezi si Orange se gasesc cele mai cunoscute ruine din sudul Africii. Din cele peste 8000 de astfel de relicve, o parte formeaza complexul „Marele Zimbabwe”, in cadrul caruia „Fortareata de pe colina” se presupune ca a fost atat o citadela militara, cat si un sanctuar. Se pare ca a fost ridicata de o civilizatie care a trait pe continentul african cu mult timp inainte de sosirea colonistilor arabi si europeni. Acestia au cautat ani in sir legendarele mine Ofir, din care se credea ca-si scotea comorile regele Solomon.
Exista de asemenea legenda unui alt fabulos rege crestin, numit si Preotul Ioan, care avea in stapanirea sa aceste mine. Exploratorii portughezi din secolul al XVI-lea cunosteau aceasta legenda si erau convinsi ca Ofrirul se afla in apropierea Marelui Zimbabwe. In 1522 istoricul portughez Joao de Barros a scris o carte in care vorbea despre o fortareata de piatra din „tara minelor”, care purta deasupra o inscriptie indescifrabila. Fortareata era construita din pietre fara mortar, iar Barros atribuia constructia ei unor mesteri foarte vechi din afara Africii si mentiona ca locuitorii numeau cladirile respective „Symbaoe” din care a derivat probabil actualul Zimbabwe.
Se crede ca Marele Zimbabwe era capitala unei natiuni bantu, care a exploatat minele din zona pana in secolul al XV-lea. In folclorul unui trib din sudul Africii se vorbeste despre patria din nord a acestor oameni. Aceasta patrie era condusa de regele Mwali, care traia intr-o cetate din blocuri uriase de piatra. Regele era in acelasi timp si zeu si nu putea fi vazut de muritorii de rand, pentru ca vederea lui le-ar fi adus moartea. Oamenii il puteau numai auzi cand se adresa marelui preot pe un ton infricosator, amplificat de un ecou puternic. Dupa moartea regelui, statul s-a destramat si locuitorii lui au plecat spre sud, unde s-au stabilit si au construit o noua cetate de piatra.
Fortareata de pe colina pare o constructie inexpugnabila, de forma eliptica, inconjurata de un zid gros cu o circumferinta de 253 metri si inaltimea intre 4,9 si 10,7 metri. Scari inguste pe care trece o singura persoana duc spre interiorul labirintic si zidurile au fost construite din caramizi taiate din granit si imbinate fara mortar. Incinta este impartita in pasaje, trei platforme si mai multe incaperi neidentificate.
Zidul exterior are o grosime de cel putin 1,2 metri, in unele locuri fiind mult mai gros. Pe latura stanga, mascata de o stanca, se afla o pestera cu exceptionale calitati acustice. Orice vorba rostita aici se aude in vale si mai ales in Marea Incinta. In interiorul acesteia se afla si o constructie ciudata, ridicata dupa aceeasi tehnica. Este vorba despre un turn lipsit de usi, de scari sau alte detalii de acest fel. Turnul are o circumferinta de 17,4 metri, o inaltime de 9 metri si este compact, plin pe dinauntru. A fost interpretat fie ca un simbol falic, fie ca un soi de spic, implicat in ritualurile de fertilitate. Altii au presupus ca ar fi putut servi ca mijloc de semnalizare prin focuri aprinse in varf sau l-au considerat un observator astronomic.
Ruinele au fost descoperite in 1867 de un vanator batran, Adam Renders, si un explorator german Karl Mauch care au declarat ca e vorba de palatul reginei din Saba. In 1891 cercetatorul J. Theodore Bent presupunea ca turnul conic era simbolul unui cult falic, iar Marea Incinta, numita si Templul Eliptic, era un observator astronomic.
Ipoteza palatului reginei din Saba este readusa atentiei publicului de avocatul si ziaristul englez Richard Hall care stabileste si o serie de similitudini intre Marea Incinta si Templul lui Haram din Bikis, nordul Arabiei. Varianta este exclusa de arheologul englez David Randall MacIver care a aratat ca ruinele din Zimbabwe dateaza din jurul anilor 1000-1500 d.Hr. si ca au origine pur africana. Descoperirile sale au fost confirmate de cercetatoarea engleza Gertrude Thomson care a concluzionat ca Marele Zimbabwe a fost un puternic centru comercial, monument tipic african. Cercetarile mai noi au condus la ideea ca aici era si un mare centru al comertului cu sclavi.
Printre ruine au fost gasite opt pasari, sculptate pe stalpi de piatra, sapte dintre ele provenind din „Fortareata de pe Colina”. Se pare ca pasarea era simbol al puterii si identitatii nationale. Cea mai frumoasa dintre ele este asezata pe un stalp pe care se urca un crocodil si a devenit in zilele noastre simbolul national al statului Zimbabwe.
IRINA STOICA
Comentarii