Mari agente ilegale ale K.G.B.

          Printre oamenii care au continuat „sã trãiascã” dincolo de moarte în ipostaza de agenti ilegali s-au aflat si un numãr însemnat de femei, care dupã ce au fãcut o bunã carierã în spionaj au fost retrase, iar misiunile lor deconspirate doar atunci când din acest fapt era de câstigat în planul impunerii, chiar si în plan psihic, al superioritãtii fatã de adversar. Danemarca, Germania, Franta, Canada si Australia au fost doar câteva dintre tãrile în care au actionat cu succes agente ilegale.

          Printre oamenii care au continuat „sã trãiascã” dincolo de moarte în ipostaza de agenti ilegali s-au aflat si un numãr însemnat de femei, care dupã ce au fãcut o bunã carierã în spionaj au fost retrase, iar misiunile lor deconspirate doar atunci când din acest fapt era de câstigat în planul impunerii, chiar si în plan psihic, al superioritãtii fatã de adversar. Danemarca, Germania, Franta, Canada si Australia au fost doar câteva dintre tãrile în care au actionat cu succes agente ilegale.
           Danemarca: Greta Nielsson (Valentina Nikolevna Malinovska)
           Fiicã a unui activist de partid, Valentina a urmat între 1944 si 1953 una din scolile sovietice de spionaj. Cei zece ani de scoalã i-au fost necesari pentru a deprinde limba, cultura, obiceiurile si modul de viatã ale poporului suedez. În acelasi timp, si-a însusit tot ceea ce era mai nou în tehnica muncii de spionaj. În paralel, Valentina a trebuit sã se obisnuiascã cu o nouã identitate si cu biografia unei suedeze, Greta Nielsson pe care avea sã o substituie. Dupã o acomodare la Göteborg, agenta ilegalã Greta Nielsson s-a stabilit în Danemarca, în Copenhaga, unde frumoasa suedezã si-a gãsit, conform ordinului primit, un sot, danez autentic. Acesta, la rândul sãu, devotat ideilor comuniste, era si el în legãtura spionajului sovietic iar, dupã „cãsãtorie” a fost scos ilegal din Danemarca pentru a functiona ca profesor de limba danezã la o scoalã a K.G.B.-ului.
           În etapa urmãtoare, Greta, prin relatiile si farmecul ei, a determinat câtiva oameni bogati sã-i avanseze sume apreciabile de bani, care sã-i justifice capitalul pus la dispozitie de K.G.B. Afacerea Gretei avea sã fie un cochet magazin de artã, destinat „lumii bune” si acoperirii unei rezidente de spionaj.
           Greta nu s-a angajat în nici o activitate directã de culegere de informatii. Ea a punctat si indicat persoanele nimerite a fi recrutate, pe care apoi le-a condus într-o remarcabilã activitate de penetrare a structurilor NATO, iar în plan secund de furnizare de informatii politico-diplomatice, economice si militare detinute de agenti prin pozitiile lor înalte în administratia danezã. Greta a excelat, gratie tehnicienilor sovietici, în ceea ce priveste diversitatea sistemelor de legãturã utilizate, începând cu ascunzãtori în perii de haine, ceasuri ori aparate electrice de bãrbierit, continuând cu transmisiile radio de înaltã frecventã, anunturile de micã publicitate sau cu micropunctele si încheind cu o linie de mai multe telefoane, cuplate la un secretizor, care erau puse în functiune pentru receptie si transmisie prin apeluri telefonice, fãcute întotdeauna de la câte un telefon public, niciodatã acelasi. Activitatea Gretei a încetat dupã ce un defector rus, prin relatãrile fãcute, a pus în pericol reteaua danezã. Reteaua Gretei a realizat performanta de a-si continua activitatea mai multi ani dupã arestarea colonelului suedez de stat major, Stig Wennerstrom, eveniment care a declansat în toate tãrile scandinave o adevãratã vânãtoare de spioni, condusã de C.I.A. si M.I.-6.
           Greta a fost scoasã ilegal din Danemarca, iar agentii au primit parola de alarmã. Un singur agent, de teamã cã locul în care îsi are ascunsã recuzita de spionaj ar putea fi supravegheat, nu si-a distrus materialele compromitãtoare. Ele au fost gãsite, dar totul s-a rezumat doar la acest aspect .Nimeni nu a fost identificat. Contraspionajul danez nu a fãcut nimic public. La Moscova a fost, de asemenea, o tãcere totalã.