Un nou fragment in exclusivitate din lucrarea „Servicii secrete straine” (vol. 2), de M.
Un nou fragment in exclusivitate din lucrarea „Servicii secrete straine” (vol. 2), de M. Ureche si A. Rogojan, Ed. PACO, (2000)
Canada: Eileen Jenkins (Tania Marikovna Rodionskaia)
Fiica unui maior N.K.V.D. nãscutã în 1924 la Murmansk, a fost pregãtitã aproape zece ani în scolile de spionaj sovietice pentru a fi introdusã clandestin în Anglia, în 1958, de unde avea sã emigreze în Canada, motivând cã nu-si gãseste o slujbã potrivitã. În Canada a afisat o comportare tipic englezeascã, reusind sã se descurce bine cu un mic magazin pe care si l-a deschis la Otawa. O bunã perioadã de timp, centrala i-a interzis orice activitate de informatii.
O „mostenire nesperatã” avea sã-i îmbunãtãteascã substantial standardul de viatã, ceea ce-i va permite frecventarea unor medii propice selectionãrii si recrutãrii de agenti. Primul agent a fost folosit drept cãsutã postalã pentru corespondenta ce continea micropuncte. Tânãrul canadian îndrãgostit nu bãnuia ce contin scrisorile pe care le primea de la englezoaica sa, care în realitate conducea cu mânã forte o retea de spionaj din ce în ce mai mare si mai periculoasã. Dincolo de activitatea de informatii, Eileen conducea si un mic nucleu terorist specializat în rãpiri si executii, cu care a organizat, initial, lichidarea unui inginer electronist, de origine germanã, care a refuzat sã se lase recrutat.
Un alt inginer, imigrant slovac, care lucra în domeniul aeronauticii, a fost rãpit si îmbarcat într-o navã sovieticã. Alte rãpiri si executii au vizat persoane care periclitau activitãtile de spionaj desfãsurate de Eileen, astfel încât la un moment dat numãrul acestora a început sã îngrijoreze la Moscova, cerându-i-se sã nu mai recurgã la astfel de mijloace. Eileen a stârnit la un moment dat interesul unui ofiter de politie canadian, cu care a primit aprobare sã se cãsãtoreascã. Politistul se dovedise o bunã si competentã sursã de informatii. În pofida eficientei si a rezultatelor sale, Eileen a fost brusc retrasã din activitate. O scrisoare primitã din Anglia o chema sã se întoarcã urgent acasã, deoarece unchiul ei era grav bolnav.
Australia: Rita Eliott (Esfir Grigorievna Iurina)
Special instruitã pentru misiuni în tãrile anglo-saxone, Rita a fost infiltratã clandestin în Australia sub acoperirea de artistã de circ, domeniu în care a fost anume pregãtitã, ceea ce i-a facilitat obtinerea unui angajament într-un varieteu din Melbourne. Atât talentul cât si frumusetea ei deosebitã o fac repede remarcatã, creându-si numeroase relatii utile muncii de spionaj. Rita utilizeazã toate mijloacele la îndemânã prin care se poate corupe, între care bani, sex, bãuturã. Obiectivele sale au fost oamenii de afaceri, functionarii guvernamentali si un centru de cercetãri. Metoda Ritei de a face spionaj era atragerea detinãtorilor de informatii în apartamentul ei, unde le oferea bãuturã tratatã cu droguri, sub efectul cãrora „pacientii” rãspundeau ca hipnotizati la întrebãrile puse. Informatiile astfel obtinute erau transmise prin radio la Moscova. Activitatea ei a durat timp de cinci ani, pagubele fiind imposibil de evaluat. Contraspionajul australian a reperat relatiile Ritei printre cercetãtorii stiintifici, ceea ce a determinat efectuarea de investigatii, dar nu s-au obtinut rezultate relevante. O plasã invizibilã a fost întinsã pentru prinderea Ritei în capcanã. Un alt agent sovietic cu sarcina de a o proteja a anuntat centrala, care i-a suspendat Ritei orice fel de activitate de culegere de informatii. Descoperind microfoanele ce i-au fost montate în apartament ea a continuat a se întâlni cu legãturile sale, dar fãrã a mai manifesta vreun interes în obtinerea de informatii. De asemenea, s-a întâlnit cu subagentii, în conditii cât mai firesti, numai cu scopul de a le sustine moralul.
Rita a fost strict supravegheatã pânã în 1981, când a primit o invitatie sã realizeze un turneu în Asia. Dupã câteva spectacole în India, Rita a dispãrut, fiind retrasã de centralã.
Manastirea Probota
Aflata în judetul Suceava, în localitatea al carui nume îl poarta, Manastirea...
Comentarii