Mic dictionar astronomic

  
     Atmosfera solara.Regiune din jurul Soarelui incluzând fotosfera, cromosfera, regiunea de tranzitie si coroana.
  
     Atmosfera solara.Regiune din jurul Soarelui incluzând fotosfera, cromosfera, regiunea de tranzitie si coroana. Ciclu Metonic. Perioada de 19 ani, dupa care fazele Lunii se repeta la aproximativ aceleasi date calendaristice. Ciclul a fost descoperit de astronomul grec Meton în secolul 5. î.e.n. si este folosit la constructia calendarelor luni-solare. El este determinat de faptul ca în 19 ani tropici au loc 235 luni sinodice (lunatii). Ciclu solar. Variatia în numarul petelor solare si al altor forme de activitate solara, cu o perioada de circa 11 ani. În fiecare ciclu succesiv polaritatile magnetice nord si sud se inverseaza, astfel încât exista un ciclu magnetic de 22 ani. Mediile lunare ale numarului relativ de pete solare sunt în jur de 6 într-un an de minim solar si de 116 la maxim solar. Se crede ca periodicitatea de 11 ani este datorata actiunii dinamului solar. Se poate ca ciclul petelor solare sa nu fi operat întotdeauna ca astazi, asa cum sugereaza existenta Minimului Maunder. Cromosfera. Regiune a atmosferei stelare deasupra fotosferei sale. Cromosfera Soarelui se întinde de la minimul de temperatura, cam 500 km deasupra bazei fotosferei, pâna spre 9000 km, unde se întâlneste cu coroana. În primii 1500 km cromosfera este mai mult sau mai putin continua, dar dincolo de aceasta se rupe în spicule zimtate. Temperatura cromosferei creste, de la 4400 K la 500 km, pâna la aproape 6000 K la 1000-2000 km. Se înregistreaza o crestere rapida a temperaturilor coronale la înaltimi de circa 2500 km (regiunea de tranzitie), înaltimea exacta depinzând de intensitatea câmpului magnetic local. În partea cea mai de sus a cromosferei, densitatea este a milioana parte din densitatea sa de baza. Imediat înainte sau dupa o eclipsa totala de Soare, cromosfera devine vizibila, fie ca o secera, fie ca un inel de diamant de culoare rosie. Eclipsa de Soare. Trecerea Lunii peste discul Soarelui. Eclipsa de Soare are loc doar la Luna Noua, când Luna se afla aproape de unul din nodurile orbitei sale în jurul Pamântului. Ele nu au loc în fiecare luna, deoarece Luna Noua este de obicei fie la nord, fie la sud de nod, datorita înclinarii orbitei Lunii. Eclipsele totale de Soare sunt rare într-un loc dat de pe suprafata Pamântului, deoarece umbra Lunii cade doar pe o suprafata limitata. Durata maxima teoretica a totalitatii este de 7m31s, dar, de obicei, nu este mai lunga de 3-4 minute. În jurul totalitatii au loc o serie de fenomene interesante, ca benzile de umbra sau margelele lui Baily. În timpul totalitatii pot fi vazute protuberantele solare si coroana. Eclipsele solare carea au loc în jurul apogeului lunar pot fi eclipse inelare. De fiecare parte a fâsiei de pe sol de unde se vede o eclipsa totala sau inelara, este vizibila o eclipsa partiala. În timpul eclipselor partiale lumina scade abia perceptibil si aceasta doar daca este acoperit mai mult de 90 la suta din discul Soarelui. Protuberanta. Formatiune având aspectul unui nor, localizata în coroana solara, dar mai rece si mai densa decât aceasta. Protuberantele au temperaturi de circa 10000 K, tipice cromosferei solare si densitati de 100 de ori mai mari decât coroana. Ele sunt vazute adesea, în jurul limbului solar, la eclipsele totale de Soare. Ele sunt catalogate ca p. calme si p. active, în functie de comportarea lor. Regiunile de protuberante active, au miscari rapide si dureaza doar câteva zile, în timp ce protuberante calme dureaza cel putin o luna (o rotatie solara). Între materialul relativ rece al protuberantei si coroana fierbinte se afla o regiune de tranzitie, în care temperaturile variaza între 15000 si 60000 K. Saros. Interval de 18 ani 11,3 zile, (sau 10,3 zile în functie de numarul de ani bisecti), echivalent cu 223 lunatii, dupa care Soarele, Luna si Pamântul revin aproape la aceeasi aliniere. Eclipsele solare revin dupa fiecare Saros, dar în diferite locuri geografice. O perioada Saros este aproape acelasi lucru cu 19 ani de eclipsa; mica diferenta face ca eclipsele dintr-o serie Saros sa aiba loc, treptat, mai la nord sau mai la sud, pâna ce, dupa circa 70 de
     eclipse (1262 ani), nu mai ating suprafata Pamântului.