Muzeul „Spoon”, aflat in vechiul oras rus Vladimir, este unic in lume, incluzând peste 20.000 de exponate, dintre care 3.000 de linguri si lingurite de pe intreg cuprinsul globului.
Adunate din circa 150 de tari, pe parcursul unui sfert de veac, de catre o colectionara impatimita, Tatiana Pikunova, fondatoarea muzeului, aceasta a strâns nu numai linguri si lingurite, ci si ceea ce tine de ele: povesti, tehnologie de fabricatie, nume de maestri, mostre de utilizare, materiale etc.
Pasiunea ei s-a nascut insa cu multi ani mai devreme, pe când avea 16 ani si mama ei i-a daruit un set de linguri din argint, innegrite de vreme. Obiectele i s-au parut atât de fascinante, incât a inceput sa cerceteze istoria confectionarii banalelor unelte de masa, aflând astfel lucruri extrem de interesante.
De mentionat mai intâi ca piesele expuse au fost confectionate din diverse materiale – de la lemnul de tei, mesteacan, stejar sau… nuca de cocos, pâna la „clasicele” din cositor, alama, argint, cupru-nichel ori din portelan. Desigur, muzeul nu duce lipsa nici de unicate: asa-zise linguri „de autor” sau care au apartinut unor personalitati precum membrii dinastiei Romanovilor. Inceputul poate ca ar trebui sa ii apartina „lingurii primului dinte”, acel dar cu specific aparte oferit copilului caruia incep sa ii creasca dintii. Practica nu era una doar simbolica, mâncatul si bautul apei folosind o lingura de argint ajuta si la evitarea unor boli, intrucât pretiosul metal are de fapt atributul principal – nu numai de talisman si de a impodobi, ci pe acela de bactericid si dezinfectant, distrugând numerosi agenti patogeni.
In Egiptul Antic, lingurile erau confectionate din os sau dintr-un lemn de esenta pretioasa. Unele dintre ele aveau un capac, probabil fiind folosite in scopuri cosmetice, adica pentru pastrarea sau amestecarea ingredientelor specifice, exponate ce pot fi vazute la Paris in muzeul Luvru.
In muzeul din Vladimir se gasesc asemenea obiecte realizate de un mestesugar din regiunea Shuya, precum si linguri siriene in care se pun cadouri. De asemenea, aici se gaseste si o interesanta lingura Welsh (Love) din Tara Galilor. Aceste linguri erau facute din lemn si oferite de tineri iubitei sau iubitului, fiind considerate declaratii de dragoste, asimilând dorinte nemarturisite direct si chiar putând sa inlocuiasca traditionalul buchet de flori si inelul cadou.
Ele insa nu se foloseau la mâncat, ci erau pastrate si transmise copiilor. Mânerele lor purtau decoratiuni incarcate de elemente simbolice, de obicei pentru bunastarea familiei: inima, potcoava norocului, inelul impletit, lacatul. Lingurile de incoronare alatura arta de evenimente istorice marcante, respectiv incoronarea unor monarhi. In Vladimir este expus un set unic de asemenea piese din secolele XIX-XX, care au pe ele zugravite chipurile unor regi britanici, de la regina Victoria la Edward al VIII-lea.
Lingura de incoronare a fost „inaugurata” in anul 1199, la inscaunarea regelui englez Ioan, ea folosindu-se impreuna cu un vas de aur in forma de vultur, in care se afla mir (ulei sfintit) pentru ungerea suveranului. In anul urcarii pe tron a regelui, toti marii bijutieri au permisiunea sa lucreze copii ale lingurii de incoronare, al caror caus are forma unei nuci si care vor deveni talismane pentru posesorii lor.
Orasul Vladimir este direct legat de istoria lingurii. Legenda spune ca fondatorul lui, prin veacul al X-lea, a poruncit sa se manânce cu „dispozitive” speciale, si nu cu mâinile. El a emis chiar primul decret scris privind confectionarea lingurilor de argint pentru apropiatii sai. In muzeu insa unul dintre standuri prezinta etapele confectionarii unei linguri rusesti de lemn.
Pentru „lingura Vladimir” se foloseste un ornament din lemn de scorus, cires, zmeur, par, mar, agris. Procesul de realizare a unei asemenea piese dureaza pâna la sase zile si angajeaza chiar si cinci persoane. De asemenea, merita remarcat inca un amanunt insolit referitor la acest muzeu al lingurilor: vizitatorii al caror nume deriva din denumirea acestui obiect au acces gratuit.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii