Fiul unui modest tabacar din cartierul mestesugarilor din Florenta, pe numele sau intreg Alessandro Dimariano di Vanni Filipepi, este vazut de multi critici de arta italieni ca fiind „inventatorul primaverii renascentiste”. Marele creator din perioada Renasterii timpurii, cunoscut in posteritate drept Sandro Botticelli („Butoiasul”), a fost dupa aprecierea marelui istoric Giorgio Vasari, liderul „Epocii de aur a Florentei”, când la cârma acelui oras-stat „Republica Florenta” se aflau membrii familiei de Medici.
„Primavera” lui Botticelli a fost realizata in 1482, pe când maestrul avea treizeci si sapte de ani. In secolul XX, când opera florentinului a fost reevaluata, lucrarea a fost considerata una dintre cele mai cunoscute capodopere ale artei Europei Occidentale. Este foarte posibil ca „Primavera” sa fi fost comandata de unul dintre membrii familiei de Medici, pe atunci protectoare a pictorului si, in general, autoarea mai multor acte de mecenat. Istoricul si artistul Giorgio Vasari a vazut aceasta lucrare in tempera pe panel (cu impresionantele dimensiuni de 202 cm x 314 cm) la Villa Castello, in 1550. Vasari a fost primul care a atras atentia, prin scrierile sale, asupra unei lucrari de referinta a Renasterii timpurii.
Personajele mitologice din „Primavara” sunt grupate dupa o anumita logica epica si reprezinta influenta lecturilor de profil ale lui Botticelli din operele lui Ovidius si Lucretius. Prezenta si atitudinea zeitelor si zeilor, „supravegheati” din zbor de un „putto” („Amoras”), emana si influentele idealurilor neoplatonice despre dragoste. In esenta, capodopera este privita ca o prezentare alegorica a poftei de viata adusa de primavara in sufletele muritorilor si divinitatilor. Astfel, cu toate ca personajul central este Venus, ca intr-o scena pusa la punct de un regizor foarte meticulos apar si Cele trei Gratii. Asupra lor este indreptata sageata din arcul Amorasului (cerubinului).
Zeita primaverii la romani, Flora, apare cu o privire suava, iar candoarea personajului este accentuata de foarte bogatul model floral al vesmintelor sale vaporoase. Cercetatorii care au studiat aspectele botanice ale compozitiei au identificat peste 120 de soiuri de plante in capodopera „Primavara”, ceea ce este un record mondial absolut in artele plastice!
Pe lânga gratia si finetea dansului pe care-l executa cele trei zeite din partea stânga a scenei, o scena de dragoste propriu-zisa se desfasoara in partea dreapta. Acolo cuplul de indragostiti este format din Chlora si Zephyrus, zeul vânturilor vestice, care o va rapi si o va face sotia sa. In extremitatea stânga se afla Mercur, zeul razboiului, cu o figura apreciata ca fiind fie a lui Lorenzo di Pierfrancesco de Medici, fie a varului acestuia, Giuliano de Medici. Modelul pentru Venus ar fi fost Simonetta Vespucci, sotia lui Marco Vespucci (cel in casa caruia a locuit un timp maestrul).
Un fapt umbros din cariera marelui florentin a fost perioada in care familia de Medici a pierdut puterea la Florenta si calugarul si predicatorul dominican Savonarola a preluat puterea (1492-1498). Aflat printre sustinatorii propagatorului „puritatii moralei crestine”, Botticelli a cazut si el victima cenzurii lui Savonarola si si-a distrus singur mai multe lucrari cu reprezentari de nuduri.
PAUL IOAN
Comentarii