Considerat sfant pentru cele trei mari religii monoteiste: crestina, mozaica si islamica, Ierusalimul este locul unde Abraham s-a pregatit sa-si sacrifice fiul, Isaac, loc, reprezentat prin Zidul Plangerii, unde a fost inaltata Marea Moschee a Domului de pe Stanca si unde Sfantul Mormant isi primeste valurile nesfarsite de credinciosi.
Vreme de 1600 de ani Biserica de aici a fost cel mai venerat loc al crestinatatii. Ridicata in afara zidurilor batranului oras, marcheaza acea zona unde credinciosul Iosif din Arimateea l-a ingropat pe Iisus in mormantul facut in gradina sa. Ca intregul oras si acest loc sacru a avut o soarta tragica.
In secolul al II-lea d.Ch., cucerit de romani, orasul a fost complet distrus iar imparatul roman Hadrian a ridicat pe locul Mormantului un templu inchinat zeitei Venus. Intr-un anume fel acest lucru a usurat cautarile imparatesei Elena, mama primului imparat crestin, care in anul 326 a venit la Ierusalim special sa caute locurile Sfinte. La solicitarea sa, imparatul Constantin a construit biserica intre 326-335. In 614 este distrusa de persi, dar in 629 este ridicata o noua constructie care insa in 1009 este demolata de Califul El Hakim. Biserica este reconstruita sub imparatul Constantin Monahul. Forma actuala, reprezentand o amplificare a celei anterioare, a fost construita de cruciati, (deveniti dupa 1099 noii stapani ai Ierusalimului) care au intrat in oras condusi de Godefroi de Bouillon.
Harta de la Mabada, un mozaic din secolul al VI-lea aflat in interiorul bisericii cu acelasi nume, prezinta Ierusalimul cu bazilica lui Constantin, biserica originala. Foarte aproape se poate vedea Rotonda care acopera Mormantul Sfant, sapat in stanca. In zilele noastre aceasta a fost despartita de dealul in care a fost sapat, astfel incat sa fie inconjurata de procesiuni. Pe una din laturile mormantului se afla locul Calvarului. Este un loc deschis, insemnat cu cruce.
Bazilica, Mormantul si locul Calvarului au fost grupate de cruciati intr-un singur asezamant, restaurat in 1959.
Locul este impartit insa intr-o serie de capele si altare apartinand diferitelor comunitati crestine. Respectand delimitarile facute de turcii aflati la putere in 1757, locul sfant a fost oferit intr-un anume fel bisericilor ortodoxa, romano-catolica, armeneasca, siriana si copta. Biserica etiopiana apartine acum de capela Sfanta Elena. Partile comune sunt intretinute cu minutiozitate de toate aceste comunitati, conform unui acord din 1852. Toate capelele, ca intregul complex de altfel, sunt acoperite de lampi, candele, icoane, mozaicuri medievale de mare frumusete. Cripta Sfintei Elena, aflata la subsol, reprezinta locul unde au fost gasite crucile Mantuitorului si ale celor doi talhari. Pe unul din pereti se mentin urmele unei fresce vechi. Capela este rotunda, sustinuta de coloane cu capiteluri elegante.
In spatele Sfantului Mormant se afla Capela Iacobita, in care se afla un mormant intact, cu o vechime mai mare de 2000 de ani. Acesta poate da o idee clara privitoare la constructia mormintelor in epoca. Locurile sfinte ale celor trei mari religii fac din Ierusalim un oras inchinat Celui de Sus. Chiar daca ecourile unei religii mai arhaice decat iudaismul bantuie inca Muntele Moriah, cele trei adevarate altare ridicate spre cinstirea cerurilor nu fac altceva decat sa slaveasca un Dumnezeu unic, spre care glasurile credinciosilor se ridica in limbi diferite.
Autor: IRINA STOICA
Comentarii