Inaltat la circa 15 kilometri de centrul Capitalei noastre, Palatul Mogosoaia este un simbol al unei perioade glorioase si infloritoare in care arta ocupa un loc de prima marime in sufletele oamenilor.
Cladirea incarcata de istorie, face parte dintr-un complex care contine, pe langa palatul propriu-zis, curtea cu turnul de veghe, bucataria (cuhnia), casa de oaspeti, ghetaria, cavoul familiei Bibescu si biserica Sfantul Gheorghe, aflata in afara zidurilor curtii.
Palatul a devenit o emblema a trecutului nostru si a fost folosit ca decor in numeroase productii cinematografice romanesti. Numele sau se trage de la cel al vaduvei boierului Mogos, pe al carei pamant fusese construit. Conform pisaniei din interior palatul a fost ridicat de Constantin Brancoveanu in 1702. Lucrarile au fost incheiate la data de 10 septembrie fara sa se mentioneze cand au fost incepute.
Constructia a fost realizata in stil brancovenesc, folosit inainte si la un alt palat al voievodului, cel de la Potlogi.
Dupa dramatica moarte a domnitorului, executat impreuna cu fiii sai la Constantinopol, palatul a fost preluat de otomanii care au deschis aici un han. Mai tarziu acesta a fost rascumparat de domnitorul Stefan Cantacuzino revenind in cele din urma unui nepot al domnitorului martir, banul Constantin Brancoveanu.
In timpul razboiului ruso-turc (1768-1774), palatul a fost devastat de turci si apoi, in 1821, a fost ocupat de panduri, dupa ce Grigore Brancoveanu, ultimul urmas al Brancovenilor, fugise la Brasov. Dupa moartea acestuia, in 1832, intreaga zona a devenit proprietatea fiicei sale adoptive, Zoe Mavrocordat. Prin casatoria ei cu domnitorul Gheorghe Bibescu, palatul a revenit noii familii. A fost renovat intre 1860-1880 de Nicolae Bibescu, care a construit cavoul familiei si vila Elhingen din apropiere, in care a locuit permanent familia. In 1921, palatul a fost vandut unui var, Grigore-Valentin Bibescu, care l-a oferit drept dar de nunta sotiei sale, Martha. In 1912 Martha Bibescu a inceput lucrari de restaurare care insa au fost oprite de bombardamentele germane. In timpul ocupatiei ea a ramas in Capitala, a locuit in palat si s-a ocupat de spitalul Regina Maria. Lucrarile au fost reluate in 1920, Martha Bibescu cheltuind mare parte din averea obtinuta prin cartile pe care le-a scris. Palatul a fost inaugurat in 1927 dar lucrarile in interior au durat pana in 1935. In tot acest timp a fost vizitat de o seama de personalitati din tara si de peste hotare.
In timpul celui de Al Doilea Razboi Mondial a fost loc de intalnie pentru aliati si cateva luni a fost inchiriat de delegatia elvetiana.
Dupa 1945 mosia a fost nationalizata, dar Martha Bibescu a obtinut declararea Palatului ca monument istoric. Ea a plecat insa din tara in 1949, iar mostenitorii: fiica ei Valentina si sotul acesteia, Dimitrie Ghika-Comanesti, au fost arestati iar palatul nationalizat si devastat. In 1957 a devenit insa sediul sectiei feudale a Muzeului de Arta si a fost restaurat in 1977. In prezent adaposteste Muzeul de Arta Brancoveneasca.
Palatul are apartamentele princiare la etaj, unde se ajunge din curte printr-o scara monumentala, care da intr-un balcon exterior. Parterul contine camerele servitorilor iar pivnita are un tavan boltit cu patru domuri. Fatada dinspre lac prezinta o logie venetiana cu trei arcade.
Cuhnia are patru turnuri de aerisire iar intrarea in curte se face printr-un turn in care se urca pe o scara exterioara.
IRINA STOICA
Comentarii