Panteon crestin

          Casian Romanul
          
          Cuviosul Parintele nostru Casian Romanul, de fapt Ioan Casian Romanul, cum apare în unele scrieri crestine, s-a nascut în jurul anului 365 în Dobrogea. Preotul Nicolae Barbu mentioneaza în cartea sa localitatea Casimeea drept loc de nastere a Sfântului, precizând ca evenimentul s-a petrecut în timpul domniei împaratului Valentinian (364-375).

          Casian Romanul
          
          Cuviosul Parintele nostru Casian Romanul, de fapt Ioan Casian Romanul, cum apare în unele scrieri crestine, s-a nascut în jurul anului 365 în Dobrogea. Preotul Nicolae Barbu mentioneaza în cartea sa localitatea Casimeea drept loc de nastere a Sfântului, precizând ca evenimentul s-a petrecut în timpul domniei împaratului Valentinian (364-375). Învata latineste si greceste si se calugareste fiind un iubitor al aproapelui si al celor sfinte. La cererea sa, episcopul Gherontie al Tomisului îi îngaduie plecarea la locurile sfinte si tânarul merge mai întâi la o manastire din Betleem, apoi, împreuna cu prietenul sau Gherman, viziteaza comunitatile înfiintate de Sfântul Vasile cel Mare si Sfântul Ioan Gura de Aur. Cei doi strabat împreuna, în doua rânduri, pustietatile Egiptului dupa ce în 381, Sfântul Casian luase parte la Sinodul II ecumenic de la Constantinopol. În anul 400, Sfântul Casian este hirotonit diacon de Sfântul Ioan Gura de Aur. Când acesta este surghiunit la Comane, Sfintii Casian si Gherman merg la Roma pentru a-i sustine cauza în fata papei Inocentiu al III-lea (401-417). Se pare ca aici si-a gasit sfârsitul Sfântul Gherasim iar Sfântul Casian este hirotonit preot de catre papa dupa moartea Sfântului Ioan Gura de Aur. El cere încuviintarea de a întari obstea crestineasca din Apusul Europei. De fapt este chiar socotit întemeietorul monahismului în aceasta parte a lumii. Sfântul face un pelerinaj prin catacombele crestine ale Romei, coplesit de admiratie pentru primii martiri crestini si rugându-se pentru sufletele lor. În anul 415 se stabileste la Marsilia si întemeiaza doua manastiri: una de calugari si alta de calugarite. El este cel care introduce portul monahul cu haina lunga si, la cererea unor episcopi, redacteaza doua scrieri cu caracter ascetic si pedagogic, devenite carti de referinta.
          Moare în ziua de 29 februarie 435, la Marsilia, dupa o viata închinata credintei. Moastele sale au fost duse la Avignon si apoi la Roma, facând parte din tezaurul bisericii romano-catolice.
          Împreuna cu Sfântul Gherman din Dobrogea este praznuit la 29 februarie în anii bisecti si la 28 februarie în ceilalti ani.