Rapoarte diplomatice din Bucuresti (1937-1939)

          O extrem de interesanta lucrare a aparut cu câtva timp în urma la Editura Dalsi în traducerea lui Dorin Gamulescu. Este vorba despre o culegere de rapoarte diplomatice (1937-1939) scrise cu suficient talent scriitoricesc, cu inteligenta si cu foarte multe nuante si echilibrate interpretari, de un moralist si un foarte fin observator al istoriei: Jovan Ducic.

          O extrem de interesanta lucrare a aparut cu câtva timp în urma la Editura Dalsi în traducerea lui Dorin Gamulescu. Este vorba despre o culegere de rapoarte diplomatice (1937-1939) scrise cu suficient talent scriitoricesc, cu inteligenta si cu foarte multe nuante si echilibrate interpretari, de un moralist si un foarte fin observator al istoriei: Jovan Ducic. Omul a fost Ambasadorul Iugoslaviei la Bucuresti în anii ’30, sa nu uitam, ani controversati si plini de evenimente abracadabrante, fabuloase si neasteptate, care au bulversat istoria României. Jovan Ducic scrie rapoartele cu constiinciozitate si adresa este mereu aceeasi: „Domnului dr. Milan Stojadinovic, Presedintele Consiliului de Ministri, Ministrul Afacerilor Externe, Belgrad”. Nu stiu si nici macar nu pot sa-mi imaginez care a fost soarta acestor rapoarte, daca ele au fost citite cu atentie sau daca au folosit unor documentatii mai ample, cert este ca lectura lor astazi este extrem de pasionanta si asta nu doar pentru ca ambasadorul înregistra la vremea respectiva, anul 1938, evenimentele si opiniile principalilor actori politici ai tarii, reusind portrete si analize remarcabile, ci si pentru simplul fapt ca aduce la suprafata momente înecate în uitare ale istoriei noastre interbelice. Ca om din Balcani, Ducic ne vede daca nu într-o fotografie perfecta, cel putin nu distorsionata. El observa la românii de atunci (este oare valabil si pentru cei de acum?) „supletea de origine latina”, dar si confuzia, turbulenta politica, preferinta pentru lucruri de mâna a doua! E drept, ca nici lumea europeana interbelica nu era un paradis. Toti construiau castele care aveau sa se naruiasca. Important nu era asta, important era ca lumea mergea înainte. Si o data cu ea si noi, chiar daca Nicolae Iorga dorea sa refaca Imperiul Roman, iar poetul Goga, ajuns politician, dorea o dictatura fara dictator. Iata ce scria la 7 ianuarie 1938 ambasadorul iugoslav, despre guvernul Octavian Goga, proaspat instalat în tara (la sfârsitul lui decembrie 1937), care nu avea sa reziste decât pâna la 10 februarie 1938 (e drept, o data memorabila în istoria României, instaurarea dictaturii lui Carol al II-lea): „Înca de la început, guvernul lui Octavian Goga si-a creat o imagine de extrema combativitate. În mod evident, nu este guvernul care sa se ocupe cu peticitul. Nu vrea doar sa lichideze vechile conturi, ci sa puna noi probleme, sa creeze noi evenimente… Reformele sale viitoare, luate la un loc, ar însemna, deci, o revolutie, o cotitura si o renastere. Si nu doar una materiala, ci – în primul rând – una morala si spirituala”. Observam la acest prim raport legat de noul guvern român o maxima încredere, aproape o euforie a ambasadorului iugoslav, analist politic, în acelasi timp. Mai ales ca era vorba despre oameni cunoscuti: „În guvern se afla patru mari intelectuali români: presedintele (consiliului de ministri, n.m.) Goga, care este cel mai important poet român si academician; Petrovici (ministrul învatamântului), care este cel mai mare filozof român; Blaga (subsecretar la afacerile externe), filozof si dramaturg; Simiani (subsecretar la Ministerul Afacerilor Interne), literat”. Ce dorea sa faca noul guvern? Iata cum vede Ducic lucrurile: „dintre toate ideile ce stapânesc viata oamenilor, ei au adus în prim plan pe aceea care domina în momentul de fata Europa: iar aceasta este nationalismul, un nationalism exclusiv, de felul fascismului si al nazismului. Politica în acest caz este o misiune, o chemare, o glorie, cauza a unei vieti de înalta moralitate, iar nu cauza a compromisurilor si a fericirilor marunte”. Ca lucrurile n-au stat tocmai asa, vom vedea în episodul urmator.