Nicolas Poussin (1594-1665) a fost clasicul francez ce a inspirat prin mijloacele sale artistice numerosi pictori moderni, care au vazut în mentalitatea sa modul cum conturul domina culorile. Asa se explica de ce un romantic precum Ingre, un impresionist precum Cézanne si ulterior un cubist asa cum a fost Picasso amintesc cu respect despre mostenirea lui Poussin.
Biografia acestui talentat provincial (s-a nascut într-o comuna din Normandia) ne apare ca un sir de meandre într-un labirint de sanse si ghinioane din care a iesit cu bine numai gratie talentului sau exceptional. Astfel, desi învata sarguincios latina pentru a deveni preot, desenele lui Nicolas sunt remarcate de un pictor obscur din localitate. Vazandu-se luat în serios, adolescentul îsi ia inima în dinti si fuge de acasa la Paris, pentru a intra în contact cu adevarata lume artistica. Numai ca nimereste în toiul confruntarilor dintre adeptii barocului si ai clasicismului, în duelul intrigilor si al denigrarilor.
Dezorientat, tanarul Poussin mai comite si gafa de a se interesa de gravurile scandaloase ale italianului Marcantonio Raimondi („Pozitiile” sau „Cele saisprezece placeri sexuale”), interzise de Biserica si considerate primele lucrari „pornografice culte”. Vazandu-se marginalizat chiar înainte de a se afirma, Poussin se refugiaza la Roma, cu ajutorul unui prieten – Giambattista Marino, poetul de Curte al Mariei de Medici, aflat întamplator în Franta.
Aici îl asteapta alt necaz, moartea patronului sau. Ramane în obscuritate pana cand un alt mecena (cardinalul Barberini) îl ia în consideratie. Apar comenzile cu adevarat mari si Nicolas Poussin devine un nume important al Romei. Dar o boala îl doboara la pat si înceteaza sa lucreze. Este îngrijit de o frantuzoaica, Anna Marie Dughet, care-l pune pe picioare si se marita cu el. Din pacate, acest cuplu nu a avut copii si Poussin face un gest exceptional: îl adopta pe fratele nevestei sale, care va deveni si el pictor…
Poate ca patrimoniul francez nu ar fi avut niciodata la Louvre sau Versailles capodopere ale lui Poussin, daca faimosul cardinal Richelieu nu l-ar fi chemat la Paris, pentru a se pune (o vreme) în slujba regelui Ludovic XIII. Printre multe lucrari de mare valoare (inclusiv pentru goblenuri), maestrul realizeaza celebra serie a celor sapte Sacramente (rit romano-catolic) si alte opere religioase de referinta („Assumption”, „Sfanta Familie”, „Viziunea lui Paul” etc.). Dar din nou el intra într-un vartej al meschinariilor din lumea artistica si nobiliara si se refugiaza pentru ultima oara în Cetatea Eterna. În 1650, o boala cumplita (Parkinson) îl ataca din ce în ce mai mult si tremurul mainilor sale se observa în compozitiile sale. Moare la Roma peste 15 ani, si este înmormantat acolo, alaturi de sotia sa.
Numele acestui mare clasic francez a revenit în mod spectaculos în actualitatea secolului XX datorita unui celebru spion englez. Anthony Blunt, curator al pinacotecii Reginei, a fost cel mai important cercetator al operei lui Poussin. Dar în anii ’70 a fost dovedit a fi fost în legatura cu serviciile secrete sovietice, împreuna cu alti colegi de la Cambridge. Acest grup de spioni numit „Cambridge Five” a lucrat cu rusii din 1930 si pana în anii ’50 ai razboiului rece. Din pacate pentru Poussin, cel care l-a revalorizat a cazut în disgratie, cauzandu-i un ghinion si în postumitate.
PAUL IOAN
Comentarii