Una dintre cele mai frumoase piete din Lisabona este Piata Estrela, dominata de bazilica avand acelasi nume. Acesta constituie unul dintre cele mai impresionante monumente ale orasului si prima biserica din lume consacrata Inimii lui Iisus. Constructia edificiului a inceput in 1779 din ordinul reginei Maria I, care a jurat ca va ridica o biserica daca Dumnezeu ii va darui un mostenitor pentru tronul tarii. Arhitectii, Mateus Vicente de Oliveira si Reinaldo Manuel dos Santos, care au elaborat proiectul si au condus lucrarile s-au inspirat din constructia manastirii Mafra, adaugand un amestec de baroc tarziu si stil neoclasic. Doua turnuri clopotnita gemene flancheaza fatada decorata cu statui de sfinti si alte personaje.
Interiorul este o nava enorma cu peretii inveliti in marmura roz, galbena si cenusie. Piesele altarului – remarcabile opere de arta – sunt realizate in 1780. Ele poarta semnatura artistului italian Pompeu Batoni, ca si mormantul din marmura neagra al reginei Maria, aflat in apropiere. In fata bisericii se afla Gradinile Estrela care au fost deschise publicului in secolul al XIX-lea. Sunt o minunata combinatie de lacuri mici, cascade, fantani, o mare varietate de arbori si numeroase plante tropicale aduse din Africa, India si Brazilia. Gradinile sunt foarte populare si adesea sunt folosite de cei din vecinatatea lor pentru diferite evenimente si manifestatii. In mijlocul gradinilor se inalta o tribuna metalica, pentru orchestrele si fanfarele care dau aici o serie de concerte, mai ales in timpul verii.
La est de vestita bazilica poti admira unul dintre cartierele tipice ale orasului. Este vorba de cunoscutul Alfama care se intinde de pe malurile fluviului Tajo, pana spre dealurile nu prea indepartate. Strazile serpuitoare, inguste sunt populate acum de marinari, pescari si comercianti care dau o pata de culoare locului, prin variatele lor bazare. Aceasta vecinatate modesta a pietei a fost in perioada araba cel mai ravnit si mai nobil cartier din Lisabona si, desi nu mai exista nicio cladire de atunci, se vad inca urmele civilizatiei maure in constructia scarilor si a fatadelor caselor.
De altfel chiar numele Alfama vine din arabul Alhamma insemnand "fantani cu apa fierbinte". Cartierul a fost locuit din timpurile vizigotilor si pastreaza inca ceva din aspectul pe care l-a avut inainte de marele cutremur. La sfarsitul Evului Mediu oamenii bogati s-au mutat treptat in vestul orasului si astfel a inceput declinul zonei. Este insa bine sa cunosti si aceasta parte a orasului strabatand-o pe jos si descoperind locuri fascinante, incarcate de amintiri. Cele mai comerciale strazi din zona sunt São Pedro si Strada Remedios, amandoua marginite de mici magazine si baruri populare. Pe strada São Pedro in fiecare dimineata este deschisa o piata de peste iar pe Largo de São Rafael poti vedea inca ruinele unui turn care facea parte dintr-un sistem de aparare arab, distrus in 1147. In centrul cartierului se inalta biserica medievala São Miguel, reconstruita dupa cutremurul din 1755. Exista inca frumosul tavan din lemn exotic adus din Brazilia, tavan care a scapat intreg din marele dezastru.
Biserica Santo Estévão, cu multimea scarilor in diferite directii, construita in secolul al XIII-lea dupa un plan octogonal, a fost refacuta in mai multe randuri. In fata edificiului exista o mica terasa de unde se poate admira orasul de jos pana la fluviu. In unele zone, cum ar fi Beco do Carneiro, strazile sunt atat de inguste incat locuitorii de pe marginile opuse pot aproape sa-si dea mainile.
Cartierul apare plin de viata in special in ziua de "Santos Populares" cand manifestatii vesele apar la orice colt de strada. Oficial, patronul Lisabonei este Sfantul Vicente, un martir din secolul al XIV-lea. Totusi, cel mai venerat sfant al orasului este Saint Antonio de Lisaboa, cunoscut in alte tari drept Saint Antonio de Padova. El s-a nascut in 1195 aici, langa catedrala si a murit in Italia in 1231. Festivalul Sfantului Antonio are loc in Alfama in fiecare an, la data de 12 iunie cand locuitorii evoca incantati viata acestui preot franciscan, protector al saracilor. In 1995 orasul a aniversat, cu multa abnegatie, implinirea a 800 de ani de la nasterea sa.
IRINA STOICA
Comentarii