Piata Rosie este nu doar inima Moscovei si a intregii Rusii, locul de parada si de proclamatii istorice, interferenta de civilizatii si de epoci. Este un simbol al dainuirii uneia dintre cele mai mari puteri ale lumii. Numita in ruseste „Krasnaia plosciad”, capata chiar prin acest nume semnificatii multiple. Adjectivul „krasnaia” inseamna deopotriva „frumoasa” si „rosie”, initial insistandu-se pe primul sens si apoi adoptandu-l pe cel de al doilea, poate si datorita simbolurilor politice. Cu cateva secole in urma era locul executiilor publice, principalul sediu al comerciantilor, scena unor intrigi si barfe dintre cele mai diferite.
Asa cum se prezinta astazi, Piata este o deschidere larga, cu o lungime de 700 metri si o latime de 130. Este marginita de zidurile Kremlinului, de fatada asemanatoare cu un tort a celebrului GUM, un fel de mall impresionant prin „varsta” sa venerabila, de Muzeul de Istorie si vestita catedrala „Sfantul Vasile cel Bun” (Vasilii Blajenai) cu explozia sa de turle si culori. Piata a fost organizata initial de Tarul Ivan al III-lea, care a daramat casutele din zona transformand-o in centru comercial in care incepeau sa se desfasoare si ceremonii religioase. S-a numit initial „Piata Sfintei Treimi” dupa numele bisericii care se ridica aici. Apoi i s-a spus pur si simplu. „Piata” (Torg) pana cand un incendiu devastator a numit-o „Focul”. Abia in secolul al XVII-lea a capatat numele pe care il are si astazi.
Intrarea in piata se face prin „Poarta Invierii” sau „Poarta Iberica”, numita astfel dupa icoana Sfintei Fecioare adusa de la Manastirea Iberica de la Muntele Athos. Facand parte din zidul Kremlinului, avea alaturi o capela mica in care, inainte de a intra in palat, tarii erau obligati sa se roage la icoana facatoare de minuni. Poarta a fost daramata de Stalin in 1931 si refacuta dupa planul original in 1996, avand in stanga icoana Sfantului Gheorghe omorand balaurul, iar in dreapta pe cea a Sfantului Sergiu (Serghei), patronul Rusiei si marcand „kilometrul 0” al tarii.
Muzeul de istorie, fondat in 1872, este un important monument al culturii rusesti, evocand istoria tarii de la Epoca de Piatra pana in secolul al XIX-lea. In apropierea Portii Iberice se afla si Catedrala Kazan, celebra pentru icoanele sale, construita in 1636 pentru a marca victoria Tarului Mihail Romanov impotriva polonezilor. Este inchinata Sfintei Fecioare din Kazan, a carei icoana a fost purtata in lupta de printul Pozharsky. Locasul a fost si el demolat in 1936 si reconstruit fidel in 1993. Gum-ul, eleganta piata inchisa din zona, a fost construit in 1889-1893 si nationalizat in 1991. A fost si este locul in care sunt expuse cele mai de lux marfuri din comertul tarii.
In fata acestuia se ridica Mausoleul lui Lenin, construit din granit rosu si labradorit ne-gru. Realizat in 1930 dupa desenele lui Alexei Sacinsev, dupa ce vreme de sase ani se pusese la punct tehnica de imbalsamare a conducatorului mort, a gazduit intre 1953-1961 si trupul lui Stalin. Nu departe de Catedrala Sfantul Vasile se afla o paltforma de piatra datand din 1534. Podiumul de piatra alba a fost realizat in 1786. Pe aceasta platforma, Ivan cel Groaznic si-a marturisit pacatele dupa focul din 1547, de aici sunt citite proclamatii si aici aparea, o data pe an, tarul adresandu-se poporului. Tot aici tarul isi prezenta poporului mostenitorul, cand acesta implinea 16 ani, incercand astfel sa-l fereasca de uzurpatori.
Cel mai indragit monument al Pietii ramane insa catedrala Sfantului Vasile, ridicata de Ivan cel Groaznic pentru a sarbatori victoria impotriva tatarilor la Kazan, pe Volga, in 1552. Simbol al ortodoxiei, se pare ca a fost ridicata de arhitectii Barma si Postnik Yakovlev. Unii cercetatori sustin ca „Barma” este porecla data lui Postnik si ca, de fapt, este vorba de un singur arhitect. Legenda spune ca Ivan cel Groaznic a scos ochii constructorilor pentru a nu mai putea ridica ceva asemanator, dar desigur povestea este apocrifa. Napoleon a vrut s-o demoleze in 1812, dar soldatii sai s-au multumit s-o jefuiasca. Stalin a vrut si el s-o darame pe motiv ca impiedica circulatia.
Biserica a inglobat-o si pe cea veche, Sfanta Treime, ca pe o capela interioara si alte capele au fost adaugate de-a lungul anilor, cum este cea din 1588, construita de Tarul Fiodor pentru ramasitele pamantesti ale Sfantului Vasile. Cu clopotnita ei uriasa, adapostind unul dintre cele mai mari clopote din lume, cu turlele, impodobite cu vestitele „cepe” colorate, cu decoratiile ei stralucitoare, catedrala infrunta vremurile ca o dovada a unei credinte de nezdruncinat.
IRINA STOICA
Comentarii