• Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
magazin
Abonamente
Nici un rezultat
Toate rezultatele
marți, 19 august 2025
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele
marți, 19 august 2025
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele

Prima pagină » Planeta de portelan

Planeta de portelan

18 octombrie 2006
in Amprente ale spiritualitatii
A A

Cand au aparut primele obiecte de portelan? Evident, vorbim despre numeroasele scoli de prelucrare a mineralelor din China antica, deoarece a spune „portelan” înseamna a evidentia unul dintre marile secrete ale geniului acestui popor asiatic. Misterul originilor acestei inefabile materii prime pentru splendidele elemente de decor si uz casnic persista si, daca veti avea curiozitatea, veti constata ca exista însisi istoricii chinezi nu se pot pune de acord.

Din multele variante ale „radacinilor portelanului” reies doua aspecte esentiale: 1. Cand argila obisnuita a început sa fie amestecata cu ingredientul numit kaolin (dupa muntele din care se extrage, Kao-ling), atunci se poate vorbi despre portelan propriu-zis; 2. A fixa perioada debutului industriei chinezesti a portelanului înseamna a ne referi la o dinastie anume, întrucat mai multe familii de suverani – derulate începand cu secolul II d.Ch. Si terminand cu secolul XIV – sunt considerate a fi promovat, într-o forma sau alta, acest material de lux.

Imparatii chinezi au avut la dispozitie, conform traditiei, scoli de maestri artizani care creau obiecte dintre cele mai fine, din materiale cat mai scumpe. Se pare ca jadul era materia prima favorita si ca, datorita patinei si stralucirii sale, ar fi întarziat „explozia” portelanului. Dar descoperirea amestecului kaolinic translucid si cu „sunet divin” la atingere a facut ca suveranii dinastiei Yuan (1279-1368) si apoi Ming (1368-1644) sa faca sa triumfe portelanul, în variantele pe care le cunoastem astazi.

 Unii istorici spun ca începuturile se întorc în secolul VII, în timpul dinastiei Tang. Desi ipoteza este contestata (în pofida unor „artefacte Tang” descoperite), se pare ca în acea perioada s-au descoperit secretele principale ale obtinerii obiectelor de portelan: 1. Numai doua culori minerale pot fi aplicate la prima „coacere” a portelanului, care se desfasoara la o temperatura foarte înalta, de aproximativ 1400-1450 grade Celsius; aceste culori sunt albastru de cobalt si rosu de cupru; 2. Înainte de a doua „coacere”, cand temperatura cuptorului este mai mica (800-850 grade Celsius), se pot aplica si alte culori pentru a realiza desene, fara temerea ca acestea s-ar putea descompune… Dar, sa fim seriosi! Secretul aplicarii „glazurii” portelanice, în stil chinezesc, este înca un mare secret, chiar daca europenii au furat multe taine ale acestei „argile divine”.

O înversunata competitie s-a desfasurat de-a lungul veacurilor între scolile de portelan din nordul si sudul Chinei – unde acest gen de artizanat a început mai tarziu si s-a consacrat o data cu domnia lui Jing-De (secolul XI). Însa „Sudul” a fost cel care a scos la iveala încantatorul portelan alb, fara nici o pictura aplicata, facand notorie celebra culoare „alb de China”. Din acest kaolin de exceptie se realizeaza exclusiv figurine. Primii care au deschis „safe-ul” cu portelan chinezesc au fost arabii, în secolul IX. Ei vorbeau despre portelan care despre o „argila fina prin care se vede apa”.

Europenii l-au descoperit abia în secolul XVIII, prin misionarul si spionul francez François Xavier d'Entrecolles” (calugar iezuit). Numai ca descrierile amatoristice ale acestuia nu le-au prea fost de folos mesterilor europeni, si abia dupa aparitia memoriilor împaratului Qian-Long (anul 1743) au fost decriptate tainele elaborarii minunilor din portelan. Istoricii afirma ca regele Poloniei, August cel Puternic, a fost cel care a promovat manufacturarea portelanului european, în secolul XVIII, iar la scurt timp a aparut scoala de la Meissen.

PAUL IOAN

ShareTweet
Articolul precedent

Gheizerele din abisuri

Urmatorul Articol

Cheverny – castelul unei tragedii

Articole Similare

Amprente ale spiritualitatii

Manastirea Saraca

11 august 2025

Aflata în judetul Timis, la aproximativ 67 de kilometri de Timisoara, Manastirea...

Amprente ale spiritualitatii

Manastirea Cornet

10 august 2025

Aflata pe malul Oltului, în judetul Vâlcea, manastirea Cornet din Tutulesti, Racovita,...

Amprente ale spiritualitatii

Manastirea Dejani

14 iulie 2025

Aflata în judetul Brasov, comuna Recea, satul Dejani, manastirea cu acelasi nume...

Amprente ale spiritualitatii

Biserica Domneasca din Pitesti

30 iunie 2025

Reper al orasului si monument istoric, Biserica Domneasca din Pitesti este închinata...

Amprente ale spiritualitatii

Biserica „Sfântul Mina” – Vergu

16 iunie 2025

Emblematica pentru viata spirituala a Capitalei, Biserica „Sfântul Mina” – Vergu din...

Amprente ale spiritualitatii

Manastirea Surpatele

26 mai 2025

Aflata în judetul Vâlcea, comuna Frâncesti, satul Surpatele, manastirea cu acelasi nume,...

Urmatorul Articol

Cheverny - castelul unei tragedii

Strategia Portugaliei si lupta ei cu Venetia

Painea studentului

Comentarii

Articole Noi

Astazi in istorie

14 august 1688 – S-a nascut „Regele Sergent”

18 august 2025

Frederic Wilhelm I a fost rege al Prusiei între 1713 si 1740...

Citeste mai departe
Blitz

„Cacealmaua”: 7 Oscaruri pentru o… escrocherie memorabila!

18 august 2025

În anul 1973, într-o perioada în care cinematografia americana era în plina...

Citeste mai departe
Blitz

România Agfacolor. 1940-1948

18 august 2025

Expozitia exterioara de fotografie „România Agfacolor. 1940-1948”, dedicata începuturilor fotografiei color în...

Citeste mai departe
Consultatii fara plata

Ceaiul si inima

18 august 2025

Majoritatea consumatorilor de ceai au convingerea ca acesta le aduce doar beneficii,...

Citeste mai departe
Femina Club

Vitaminele tenului

18 august 2025

Este un adevar ce nu poate fi ignorat acela ca sunt foarte...

Citeste mai departe
Femina Club

Sufleu de mazare

18 august 2025

600 g mazare boabe, 150 unt, o lingura faina alba, o ceasca...

Citeste mai departe
  • Contact
  • Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Nici un rezultat
Toate rezultatele
  • Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
Abonamente

Copyright © 1999 - 2024 Revista Magazin

Acest site foloseste cookies respectand Regulamentul (UE) privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.