Când vorbim sau ne gândim numai la China, ne vin in minte pagode si gradini, gonguri de bronz si dragoni infricosatori, Marele Zid, evantaie si matasuri. Ne trece prin fata ochilor o intreaga istorie plina de evenimente fascinante prin ciudatenia si dramatismul lor. Unul dintre cele mai interesante episoade ale acestei istorii este domnia imparatului Shi Huang, o mare personalitate a Chinei, primul imparat al Chinei Unite. Devenit rege al Statului Qin, in anul 247 i.Hr., la numai 13 ani, intr-o vreme când in China existau o multime de state feudale, a facut ca acela condus de el sa devina cel mai puternic dintre toate, practicând un militarism brutal, un regim autocratic cu legi stricte si pedepse severe. Sub conducerea tânarului, care initial se numea Zheng, statul a repurtat o victorie dupa alta.
In anul 221 i.Hr. a devenit imparat a intregii Chine si si-a schimbat numele in Shi Huang. Spirit pragmatic si hotarât, a inceput un sir de reforme beneficiind totodata de ajutorul unui consilier inteligent si devotat, Li Si. ~mparatul a creat o administratie centrala puternica, a obligat familiile nobile sa se mute in capitala tarii, Xianyang, a standardizat masurile pentru greutate, lungime, monede, a intarit fortificatiile, a reconstruit si a marit Marele Zid Chinezesc. ~n ciuda calitatilor sale de organizator a fost teribil de superstitios si bântuit toata viata de spaima de moarte, cu atât mai mult cu cât avusesera loc trei atentate la viata lui. Avea la Curte, 300 de astrologi si a finantat, evident inutil, o expeditie in cautarea elixirului nemuririi.
Traind permanent groaza sfârsitului, imediat cum a devenit rege, a poruncit sa-i fie zidit mausoleul. Sute de mii de lucratori au muncit la construirea mormântului. Asa cum relata un cronicar din vremea dinastiei Han, pe tavan erau pictate imagini sclipitoare iar jos a fost creata o harta tridimensionala a domeniului imperial, cu machete ale cladirilor, toate asezate intr-un peisaj strabatut de râuri de mercur, miscate printr-un mecanism special. Erau instalate arbalete cu declansare automata pentru a-i opri pe jefuitori si mormântul era „pazit” de mii de soldati de lut, depasind marimea naturala.
Soldatii erau lucrati din pamânt procurat din zona, aveau trunchiuri goale pe dinauntru, asezate pe picioare masive. Capetele si bratele erau confectionate separat si atasate ulterior. Fetele lor erau diferite una de cealalta si erau „imbracati” in armuri a caror severitate era indulcita de esarfele din jurul gâtului. Se crede insa ca uriasul mormânt a fost jefuit cândva pentru ca soldatii nu mai aveau arme.
S-au gasit totusi in mormânt lanci, sabii, unelte de fier. Existau de asemenea cai si carute de bronz. Soldatii erau asezati in formatie de lupta, element care dovedeste atât gradul de disciplina al acestora, cât si resursele pe care le avea armata. ~mparatul, bolnav, s-a stins din viata in anul 210 i.Hr. dupa ce ii trimisese la moarte pe toti cei care au lucrat la mausoleu pentru ca taina acestuia sa fie pastrata. Aceeasi soarta au avut-o si familiile constructorilor si chiar concubinele lui Shi Huang. Moartea lui a insemnat sfârsitul dinastiei Qin. Fiul cel mic i-a urmat la domnie dar a fost detronat in 206 i.Hr. in urma unor rascoale, facând loc dinastiei Han.
Mormântul imparatului a ramas ascuns peste 2000 de ani. Colina artificiala sub care se afla cel mai magnific mausoleu din China nu fusese explorata. Abia in 1974, taranii care sapau o fântâna au descoperit armata de 6000 de soldati. S-a dezgropat doar o parte din complexul funerar, iar restul, unde se presupune ca se afla si mormântul propriu-zis al imparatului, a ramas acoperit de vegetatie.
A urmat o minutioasa munca de restaurare, continuata si in zilele noastre. Descoperirea taranilor chinezi, cunoscuta ca Groapa I, a devenit unul dintre cele mai indragite muzee din China, frecventat de mii de turisti din toate colturile lumii, dornici sa retraiasca o farâma de istorie reprezentata prin uriasa armata de teracota.
IRINA STOICA
Comentarii